opțiuni
2 intrări
5 definiții

Explicative DEX

micicula vr [At: NOVACOVICIU, C. B. II, 3 / Pzi: ~lez/ E: ns cf mic] (Ban) A nu crește, rămânând mic Si: a se pipernici.

Sinonime

MICICULA vb. v. chirci, degenera, închirci, pipernici, sfriji, zgârci.

micicula vb. I. refl. (reg.; mai ales despre plante sau despre părți ale lor) v. Atrofia. Chirci. Degenera. Închirci. Pipernici. Zgârci2.

micicula vb. v. CHIRCI. DEGENERA. ÎNCHIRCI. PIPERNICI. SFRIJI. ZGÎRCI.

Tezaur

MICICULÁ vb. I. Refl. (Prin Ban.) A rămîne mic, necrescut; a se închirci, a se pipernici. Se miciculeazâ, nu crește. NOVACOVICIU, C. B. II, 3. - Prez. ind.: miciculez. – Etimologia necunoscută. Cf. m i c.

Intrare: miciculare
miciculare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miciculare
  • micicularea
plural
  • miciculări
  • miciculările
genitiv-dativ singular
  • miciculări
  • miciculării
plural
  • miciculări
  • miciculărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: micicula
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • micicula
  • miciculare
  • miciculat
  • miciculatu‑
  • miciculând
  • miciculându‑
 singular plural
  • miciculează
  • miciculați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • miciculez
 (să)
  • miciculez
  • miciculam
  • miciculai
  • miciculasem
a II-a (tu)
  • miciculezi
 (să)
  • miciculezi
  • miciculai
  • miciculași
  • miciculaseși
a III-a (el, ea)
  • miciculează
 (să)
  • miciculeze
  • micicula
  • miciculă
  • miciculase
plural I (noi)
  • miciculăm
 (să)
  • miciculăm
  • miciculam
  • micicularăm
  • miciculaserăm
  • miciculasem
a II-a (voi)
  • miciculați
 (să)
  • miciculați
  • miciculați
  • micicularăți
  • miciculaserăți
  • miciculaseți
a III-a (ei, ele)
  • miciculează
 (să)
  • miciculeze
  • miciculau
  • miciculară
  • miciculaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)