MICETOZOARE s. f. pl. ordin de ciuperci inferioare, constituind mase gelatinoase, informe și mobile, care trăiesc pe straturi organice în descompunere. (< fr. mycétozoaires)

MICETO- „ciuperci, fungi”. ◊ gr. mykes, etos „ciupercă” > fr. mycéto-, engl. id. > rom. miceto-. □ ~fag (v. -fag), adj., (despre insecte) care se hrănește cu ciuperci; ~fil (v. -fil₁), adj., (despre insecte) care trăiește în interiorul ciupercilor; ~gen (v. -gen₁), adj., care produce ciuperci; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare a ciupercilor; ~id (v. -id), adj., asemănător cu o ciupercă; ~logie (v. -logie₁), s. f., micologie*; ~zoare (v. -zoar), s. n. pl., ordin de ciuperci inferioare, constituind mase gelatinoase, informe și mobile și care trăiesc pe substraturi organice în curs de descompunere.