MICȚIÚNE, micțiuni, s. f. Urinare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. miction.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

MICȚIÚNE ~i f. Eliminare a urinei; urinare. [Sil. -ți-u-] /<fr. miction
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MICȚIÚNE s.f. Act fiziologic reflex de eliminare a urinei din vezica urinară; urinare. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. miction, lat. mictio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MICȚIÚNE s. f. urinare. (< fr. miction, lat. mictio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MICȚIÚNE s. v. urinare, urinat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

micțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. micțiúnii; pl. micțiúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink