MIÁMBAL s. n. Suc de lemn-dulce, coagulat și turnat în formă de bastonașe, întrebuințat în trecut ca medicament contra tusei. [Pr.: mi-am-] – Din tc. meyanbalı.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

MIAMBÁL s. candel negru.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

miambál s. n. – Zeamă de lemn-dulce. Tc. mlan bal (Șeineanu, II, 259). Sec. XIX, înv.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

miámbal s. n. (sil. mi-am-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink