opțiuni
  • info
2 intrări
8 definiții

Explicative DEX

MIȘTOCAR, -Ă, miștocari, -e, adj., s. m. și f. (Arg.) (Om) care ironizează ceva sau pe cineva. – Din mișto.

MIȘTOCAR, -Ă, miștocari, -e, adj., s. m. și f. (Arg.) (Om) care ironizează ceva sau pe cineva. – Din mișto.

miștocar, ~ă [At: DEX-S / Pl: ~i, ~e / E: miștoc2 + -ar] 1-2 smf, a (Arg) (Om) care ironizează ceva sau pe cineva.

miștocar, -ă s. m. f. (arg.) Șmecher, glumeț ◊ „Mircea nu se înțelege deloc cu miștocarii de pe strada lui.” (din mișto[c] + -ar; Coman Lupu în LL 3/72 p. 349, Th. Granser M. 29)

Ortografice DOOM

miștocar (arg.) adj. m., s. m., pl. miștocari; adj. f., s. f. miștocară, pl. miștocare

*miștocar (arg.) adj. m., s. m., pl. miștocari; adj. f., s. f. miștocară, pl. miștocare

miștocar adj. m., s. m., pl. miștocari; f. sg. miștocară, pl. miștocare

Argou

miștocar, -ă, miștocari, -e I. adj. 1. ironic, batjocoritor. 2. glumeț. 3. frivol, neserios. II. s. m., s. f. vorbitor de argou.

Sinonime

miștocar, -ă adj. (fam.) 1 (despre oameni sau despre manifestări, atitudini, creații etc. ale lor) v. Ironic. Persiflant. Persiflator. Zeflemist. Zeflemitor. 2 (despre oameni) v. Glumeț. Hazliu. Jovial. Mucalit. Năzdrăvan. Poznaș. Vesel. 3 (despre oameni sau despre firea, manifestările, sentimentele etc. lor) v. Frivol. Neserios. Ușor2. Ușuratic. Vânturatic. Zvânturat. Zvânturatic.

Intrare: miștocar (adj.)
miștocar1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miștocar
  • miștocarul
  • miștocaru‑
  • miștocară
  • miștocara
plural
  • miștocari
  • miștocarii
  • miștocare
  • miștocarele
genitiv-dativ singular
  • miștocar
  • miștocarului
  • miștocare
  • miștocarei
plural
  • miștocari
  • miștocarilor
  • miștocare
  • miștocarelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: miștocar (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miștocar
  • miștocarul
  • miștocaru‑
plural
  • miștocari
  • miștocarii
genitiv-dativ singular
  • miștocar
  • miștocarului
plural
  • miștocari
  • miștocarilor
vocativ singular
  • miștocarule
  • miștocare
plural
  • miștocarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

miștocar, miștocarisubstantiv masculin
miștocară, miștocaresubstantiv feminin
miștocar, miștocarăadjectiv

  • 1. argou; argotic (Om) care ironizează ceva sau pe cineva. DEX '09 DEX '98 DCR2
    sinonime: glumeț șmecher
    • format_quote Mircea nu se înțelege deloc cu miștocarii de pe strada lui. DCR2
etimologie:
  • mișto DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „miștocar” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1