2 intrări
5 definiții
Explicative DEX
mâscoti v vz mișcoti
mișcordi v vz mișcoti
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mișcoti [At: SĂM. 1,215 / V: ~odi, mâsc~ / Pzi: ~otesc / E: mișca] 1-2 vir (Pop) A se mișca de colo până colo Si: a se foi. 3 vr (Trs, îf mâscoti) A se urni din loc. 4 vr (Trs; îf măscoti) A se forța.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
mișcoti, mișcotesc, vb. IV (reg.) a se mișca de colo-colo; a se urni; a se forța.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MIȘCOTI vb. IV 1. I n t r a n z. și r e f l. (Popular) A se mișca de colo pînă colo; a se foi. Descopăr în sfîrșit, în grămada de bolovani, o pată neagră ce mișcotea. SĂM. I, 215. Nici nu luase seama la viermușul ce mișcodea la buturuga lui. CONV. LIT. XLIII, 1 149, Cf. L. COSTIN, GR. BĂN. 138, L. ROM. 1959, nr. 3, 66, ib. 1960, nr. 2, ♦ R e f l. (Prin Transilv.; în forma mîscoti) A se urni (din loc). CV 1950, nr. 4, 41. 2. R e f l. (Prin Transilv.; în forma mîscoti) A se forța, CABA, SĂL. 90. - Prez. ind.:mișcodesc. – Și: mișcodí, mîscoti vb. IV. - De la mișca.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||