MEZÓN, mezoni, s. m. Particulă elementară instabilă, neutră sau cu sarcină electrică, având masa cuprinsă între masa electronului și cea a protonului. – Din fr. méson, germ. Meson.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

MEZÓN ~i m. Particulă elementară cu masa între cea a electronului și cea a protonului. /<fr. méson, germ. Meson
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MEZÓN s.m. Particulă elementară, cu masa intermediară între cea a electronului și cea a protonului, care intră în componența nucleului atomic. [Cf. fr. méson, engl. meson].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MEZÓN s. m. particulă elementară instabilă, cu masa intermediară între cea a electronului și cea a protonului; mezotron. (< fr. méson, germ. Meson)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MEZÓN s. (FIZ.) 1. mezotron. 2. mezon K v. kaon; mezon μ v. miuon; mezon p v. pion.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mezón s. m., pl. mezóni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

pi-mezón s.m. (fiz.) Tip de particulă subatomică ◊ „Dr. H.Y., laureat al premiului Nobel (1949) a demonstrat matematic existența particulelor energiilor înalte, «pi-mezoni».” Sc. 24 XII 75 p. 6 (din [pi] + mezon, după engl. phi meson; cf. fr. méson; BD 1971)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink