meteorografie sf [At: AMFILOHIE, G. F. 15172 / P: ~te-o~ / E: fr méteorographie] (Înv) Meteorologie.

METEOROGRAFIE s. f. Știință care se ocupă cu descrierea fenomenelor meteorologice; p. ext. tratat asupra acestor fenomene.

METEOROGRAFIE s.f. Disciplină care are ca obiect descrierea fenomenelor meteorologice. [Gen. -iei. / < fr. météorographie, cf. gr. meteoron – meteor, graphein – a descrie].

meteorografie (desp. -te-o-ro-gra-) s. f., art. meteorografia, g.-d. meteorografii, art. meteorografiei

meteorografie (-te-o-ro-gra-) s. f., art. meteorografia, g.-d. meteorografii, art. meteorografiei

meteorografie s. f. (sil. -te-o-, -gra-), art. meteorografia, g.-d. meteorografii, art. meteorografiei

METEORO- „meteori, meteorologie”. ◊ gr. meteros „prezent în aer” > fr. météoro-, germ. id., engl. id. > rom. meteoro-. □ ~biologie (v. bio-, v. -logie₁), s. f., disciplină care studiază influența factorilor meteorologici asupra organismelor vegetale sau animale; ~graf (v. -graf), s. n., instrument care măsoară și înregistrează presiunea atmosferică, temperatura și umiditatea aerului; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere a fenomenelor meteorologice; ~gramă (v. -gramă), s. f., diagramă care reprezintă grafic un fenomen atmosferic observat în timp; ~logie (v. -logie₁), s. f., studiu științific al fenomenelor atmosferice; ~patie (v. -patie), s. f., stare patologică influențată sau determinată de fenomene meteorologice; ~patologie (v. pato-, v. -logie₁), s. f., disciplină care studiază stările patologice influențate sau provocate de unii factori meteorologici; ~scopie (v. -scopie), s. f., studiu științific al meteorilor; ~trop (v. -trop), adj., care este influențat de condițiile meteorologice.

METEOROGRAFÍE s. f. (În dicționarele din trecut) Meteorologie. Cf. AMFILOHIE, G. F. 151^r/2, NEGULICI, PROT.-POP., N. D., COSTINESCU. - Pronunțat: -te-o-. – Din fr. météorographie.