METELÉU, metelei, s. m. (Reg.) 1. Prost, nătâng, nătărău. 2. Mâncău.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

METELÉU adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink