METALOÍD, metaloizi, s. m. Element chimic rău conducător de căldură și de electricitate, lipsit de luciu metalic și de ductilitate; nemetal. [Pl. și: (rar, n.) metaloide] – Din fr. métalloïde.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

METALOÍD ~zi m. Element chimic lipsit de luciu metalic și de ductibilitate, rău conducător de căldură și de electricitate. /<fr. métalloïde
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

METALOÍD s.m. Element chimic lipsit de luciu metalic și de ductilitate, rău conducător de căldură și de electricitate. [Pron. -lo-id, pl. -izi, (s.n.) -ide. / < fr. métalloïde, cf. gr. metallon – metal, eidos – aspect].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

METALOÍD, metaloizi, s.m. Element chimic nemetalic, rău conducător de căldură și de electricitate, lipsit de ductilitate. (din fr. métalloïde)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

METALOÍD s. v. nemetal.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

metaloíd s. m., pl. metaloízi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink