METALOGRAVÚRĂ, (2) metalogravuri, s. f. 1. Procedeu de gravare cu dalta a clișeelor metalice, folosit la imprimarea timbrelor, bancnotelor, acțiunilor etc. 2. Clișeu metalic gravat prin procedeul de mai sus. – Din fr. métallogravure.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

METALOGRAVÚRĂ ~i f. 1) la sing. Procedeu de gravare manuală, folosit în poligrafie, pentru obținerea clișeelor metalice. 2) Clișeu obținut prin acest procedeu. /<fr. metallogravure
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

METALOGRAVÚRĂ s.f. Procedeu de gravare cu dalta a clișeelor de metal pentru imprimarea hârtiilor de valoare nominală. ♦ Clișeu astfel obținut. [< fr. métallogravure].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

METALOGRAVÚRĂ s. f. procedeu de gravare manuală cu dalta a clișeelor de metal pentru imprimarea de bancnote, timbre etc. ◊ clișeul obținut. (< fr. métallogravure)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

metalogravúră s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. metalogravúrii; (clișee metalice gravate) pl. metalogravúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink