MESIÁNIC, -Ă, mesianici, -ce, adj. Referitor la Mesia; p. ext. care a fost prezis, care cuprinde o prezicere (de mântuire); profetic. [Pr.: -si-a-] – Din fr. messianique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MESIÁNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de mesianism; propriu mesianismului. 2) fig. Care conține o prorocire; profetic. [Sil. -si-a-] /<fr. messianique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MESIÁNIC, -Ă adj. Profetic, prezicător. [Pron. -si-a-. / cf. fr. messianique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MESIÁNIC, -Ă adj. care cuprinde o prezicere; profetic. (< fr. messianique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MESIÁNIC adj. profetic. (Ton ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mesiánic adj. m.(sil.-si-a-), pl. mesiánici; f. sg. mesiánică, pl. mesiánice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink