MESAJ, mesaje, s. n. 1. Apel oral sau scris (cu caracter oficial) adresat poporului, armatei etc. 2. Ceea ce se predă sau se comunică cuiva, ceea ce trebuie predat sau comunicat cuiva; știre, veste, comunicare. [Var.: mesagiu s. n.] – Din fr. message.^[1]

mesaj sn [At: NEGULICI / V: ~agiu / Pl: ~e / E: fr message, it messaggio] 1 (Asr) Sarcină de a duce sau de a comunica cuiva ceva. 2 Ceea ce trebuie predat sau comunicat cuiva. 3 Apel oral sau scris, de obicei cu caracter oficial, adresat poporului, unei comunități sociale mai restrânse, unei organizații sau unei persoane. 4 (În sistemul monarhic constituțional) Discurs pe care regele sau un ministru, în numele regelui. îl prezintă la deschiderea parlamentului. 5 (Îs) ~ genetic Cantitate de informații înmagazinată în moleculele acidului ribonucleic ale unui organism. 6 (Inf) Lot de informații formând un tot, transmis deodată.

MESAJ, mesaje, s. n. 1. Apel oral sau scris (cu caracter oficial) adresat poporului, armatei etc. 2. Ceea ce se predă sau se comunică cuiva, ceea ce trebuie predat sau comunicat cuiva; știre, veste, comunicare. [Var.: mesagiu s. n.] – Din fr. message.

MESAJ, mesaje, s. n. 1. Apel oral sau scris, de obicei cu caracter oficial, adresat poporului, armatei etc. La mesajul regelui care ne insultă, noi vom striga:trăiască democrația! LIT. ANTIMONARHICĂ 139. 2. Însărcinare de a comunica ceva; ceea ce se comunică, știre, veste. (Fig.) Nu se va spune niciodată îndeajuns care este însemnătatea concepției despre lume și a mesajului uman al narațiunilor, al dramelor și poemelor lirice. VIANU, S. 5.- Variantă: mesagiu, mesagii (BOGZA, C. O. 191, C. PETRESCU, C. V. 277), s. n.

MESAJ s.n. 1. Comunicare oficială adresată de șeful statului către armată, către popor etc. ♦ Document oficial conținînd în general puncte de vedere deosebite în probleme la ordinea zilei sau care reclamă o urgentă soluționare. 2. Știre, veste. ♦ Comunicare telefonică făcută la biroul poștal și transmisă destinatarului pe cale poștală. 3. Conținutul de idei al unei opere de artă; nota specială a unui scriitor; semnificație. 4. Mesaj genetic = cantitatea de informații înmagazinată în moleculele acidului ribonucleic ale unui organism dat. 5. (Cib.) Lot de informații formînd un tot inteligibil sau exploatabil și transmis deodată. [Var. mesagiu s.n. / < fr. message].

MESAJ s. n. 1. informație, comunicare; știre, veste. ◊ comunicare telefonică la biroul poștal, care este transmisă destinatarului pe cale poștală. 2. comunicare oficială adresată de șeful statului către armată, către popor etc. ◊ formă de comunicare larg uzitată la nivelul șefilor de state și de guverne, prin care se exprimă puncte de vedere sau propuneri privind soluționarea unor probleme importante și de actualitate ale relațiilor internaționale. 3. încărcătura de idei și de sentimente, de semnificații și de atitudini a unei opere de artă. 4. ~ genetic = cantitatea de informații din moleculele acidului ribonucleic ale unui organism. 5. (cib.) lot de informații formând un tot inteligibil sau exploatabil și transmis deodată. (< fr. message)

MESAJ ~e n. 1) Adresare orală sau scrisă cu caracter oficial, destinată întregului popor. ~ de salut. 2) Conținut al unei astfel de adresări. 3) Informație care devine cunoscută; știre; veste; noutate. /<fr. message

mesaj n. 1. însărcinare de a spune sau de a aduce ceva; 2. pachet, depeșă; 3. comunicațiune oficială între puterea executivă și corpurile legiuitoare: mesajul Tronului (= fr. message).

mesagiu sn vz mesaj

MESAGIU s.n. v. mesaj.

*mesagiŭ n. și -áj n., pl. e (fr. message, d. vfr. mes, trimes, care e lat. mĭssus. V. trimet). Însărcinarea de a duce o veste saŭ un pachet: a fi însărcinat c’un mesagiŭ. Lucru trimes (veste saŭ pachet): a primi un mesagiŭ. Comunicațiune oficială între puterea executivă și cea legislativă saŭ între cameră și senat. Mesagiu tronuluĭ, scrisoare adresată de rege corpurilor legĭuitoare.

mesaj s. n., pl. mesaje

mesaj s. n., pl. mesaje

mesaj s. n., pl. mesaje

mesaj, pl. mesaje

mesaj, -je.

MESAJ s. 1. v. comunicare. 2. v. știre. 3. înțeles, semnificație, sens, tâlc, (înv.) socoteală. (~ adânc al unei poezii.)

MESAJ s. 1. anunț, aviz, comunicare, încunoștințare, înștiințare. (A primit acasă un ~ important.) 2. știre, veste, (înv.) solie. (Ai primit ~ de la mine?) 3. înțeles, semnificație, sens, tîlc, (înv.) socoteală. (~ adînc al unei poezii.)

mesaj (mesaje), s. n. – 1. Adresă, trimitere. – 2. Comunicare. – 3. Comunicat oficial al Suveranului către puterea legislativă. – Var. mesagiu. Fr. message și var. din it. messagio. – Der. mesajer (var. mesager), s. m. (trimis, sol), din fr. messager, it. messaggiero, al cărui var. pare preferată formei de bază; mesajerie (var. mesagerie), s. f. (transport de mărfuri pe calea ferată), din fr. messagerie.

MESAJ s. n. (< fr. message): informație; comunicare concretă – orală sau scrisă; secvență de semnale, care corespund unor reguli de combinare determinate de un cod. ◊ ~ codat (codificat): m. realizat cu ajutorul unui cod, al unui sistem de semne (simboluri), comun emițătorului și receptorului (v. cod, emițător și receptor). ◊ ~ decodat (decodificat): m. descifrat, clarificat, lămurit, înțeles.

MESAJ (< fr. message, cf. lat. missus, trimis) 1 Comunicare oficială ce face parte din elocința scrisă. Ex. MESAJUL adresat de tovarășul Nicolae Ceaușescu cadrelor didactice și elevilor de la liceul „Yosef Haltrieh” din Sighișoara: Dragi tovarăși și prieteni, Îmi face o deosebită plăcere ca, la sărbătorirea împlinirii a 450 de ani de la înființarea liceului dumneavoastră, să vă adresez un călduros salut și cele mai cordiale felicitări. În îndelungata sa existență, liceul „Josef Haltrich” a desfășurat o activitate rodnică pe tărîmul instruirii și educării tinerelor generații, al ridicării nivelului de cultură al poporului, al cultivării nobilelor sentimente ale prietenei și frăției dintre toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate. Dezvoltînd pe o treaptă superioară experiența și bogatele sale tradiții din trecut, liceul dumneavoastră a adus, în anii construcției socialismului, o contribuție însemnată la creșterea și pregătirea temeinică a cadrelor necesare diferitelor sectoare de activitate, la progresul și înflorirea culturii noastre socialiste. Aniversarea școlii dumneavoastră are loc în condițiile puternicului avînt cu care întregul nostru popor întâmpină marea sărbătoare a împlinirii unui sfert de veac de la proclamarea Republicii, ale muncii însuflețite pentru transpunerea cu succes în viață a vastului program de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate elaborat de Congresul al X-lea și de Conferința Națională a partidului. Îmi exprim convingerea că, alăturîndu-vă acestui avînt general, dumneavoastră, cadrele didactice ale liceului, veți face totul pentru a ridica nivelul de instruire la înălțimea marilor exigențe pe care societatea noastră le pune în fața învățămîntului, pentru a educa tineretul în spiritul muncii, al dragostei și atașamentului față de patrie, față de cauza apărării și dezvoltării cuceririlor revoluționare ale poporului. Vouă, dragi elevi, vă adresez îndemnul de a studia cu pasiune, de a vă însuși cu temeinicie minunatele comori ale științei și culturii, pregă- tindu-vă cît mai bine încă de pe băncile școlii, pentru a deveni constructori de nădejde ai socialismului și comunismului în patria noastră. Vă doresc tuturor noi succese și satisfacții în muncă și viață, multă sănătate și fericire. 2 Semnificația unei opere literare, artistice.

MESAJ s. n. 1. (Astăzi rar) Însărcinare, sarcină de a duce sau de a comunica cuiva ceva. Cf. NEGULICI. Se duse ca să-și împlinească mesagiul. FILIMON, O. I, 105. 2. Ceea ce trebuie predat (v. s c r i s o a r e, d e p e ș ă, p a c h e t) sau comunicat (v. ș t i r e, v e s t e, c o m u n i c a r e) cuiva; ceea ce se dă sau se comunică cuiva. Cf. NEGULICI. Se anunță prin mesagiile lor tainice. C. PETRESCU, V. 277. Și-mi mai aduc aminte cu plăcere de mesagiul trimes pe o carte poștală de nevasta căprarului Bolohan. SADOVEANU, E. 8. După ce-l obligă să-i repete mesajul aproape vorbă cu vorbă, îi întinse mîna. GALAN, B. I, 464. ◊ Fig. țintind dintr-ascuns și în liniște, trimiteau. . . cu fiecare descărcătură un singur mesagiu de moarte. HASDEU, I. V. 160. Ca o fregată ușoară, purtînd deasupra valurilor un singur mesagiu: al nostalgiei. BOGZA, C. O. 285. (În limbajul criticii literare, artistice și muzicale) Nu se va spune niciodată îndeajuns care este însemnătatea concepției despre lume și a mesajului uman al narațiunilor, al dramelor și poemelor lirice. VIANU, S. 5. Într-un act cum are să încapă mesajul piesei? BENIUC, V. CUC. 56. A înțeles că, fără tipărire și colportaj, scrisul e fără putere, fiindcă mesajul lui se irosește în van. V. ROM. noiembrie 1954,139. 4. Apel oral sau scris, de obicei cu caracter oficial, adresat poporului, unei comunități sociale mai restrînse, unei organizații sau unei persoane. În acest sens au fost redactate mesagiile pe care emisarii trebuiau să le ducă. OȚETEA, T. V. 126, cf. BARANGA, V. A. 31. Mesaj pentru armatele muncii. VINTiLĂ, O. 35. Sesiunea Consiliului Mondial al Păcii a adoptat următorul mesaj. . . SCÎNTEIA, 1952, nr. 2 394. 4 (În sistemul monarhic constituțional) Discurs pe care regele sau un ministru (în numele regelui) îl prezintă la deschiderea parlamentului. Acest mesagiu ce am avut onoare a-l ceti. MAIORESCU, D. II, 237. La deschiderea sesiunei, regele expune, prin un mesagiu, starea țârei, la care adunările fac răspunsurile lor. HAMANGIU, C. C. XXXI. La mesajul regelui care ne insultă, noi vom striga: – Trăiască democrația ! LIT. ANTIMONARHICĂ, 139. – Pl.: mesaje. – Și: meságiu (pl. mesagii) s. n. – Din fr. message. – Pentru mesagiu, cf. it. m e s s a g g i o.

MESAGIU s. n. v. mesaj.