8 definiții pentru merizuș

Explicative DEX

merizuș sn [At: FRÂNCU-CANDREA, M. 102 / V: ~rez~ / Pl: ~uri / E: meriză + -uș] 1 (Trs) Meriză. 2 Loc unde a fost odată o stână.

merezuș sn vz merizuș

Sinonime

MERIZUȘ s. v. staniște.

merizuș s.n. (reg.) v. Staniște.

merizuș s. v. STANIȘTE.

Arhaisme și regionalisme

merizúș, s.n. v. meriză.

Tezaur

MERIZUȘ s. n. (Prin Transilv.) Meriză. Cf. FRÎNCU-CANDREA, M. 102, GHEȚIE, R. M., ALR SN I h 318, MAT. DIALECT. I, 212. ♦ LoC unde a fost odată o stînă (Ciocmani-Zălau). CHEST. IV 119/273. - Pl.: merizușuri. – Și: merezúș s. n. ALR SN I h 318, MAT. DIALECT, i, 212, FD II, 155. – Meriză + suf. -uș.

MEREZUȘ s. n. v. merizuș.

Intrare: merizuș
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • merizuș
  • merizușul
  • merizușu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • merizuș
  • merizușului
plural
vocativ singular
plural
merezuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)