MENSÚRĂ s.f. Dimensiunile unui instrument muzical, raportul dintre diferitele lui părți componente. [< lat. mensura – măsură].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MENSÚRĂ s. f. dimensiunile unui instrument muzical, raportul dintre diferitele lui părți componente. (< lat. mensura)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

mensúră s. f., pl. mensúre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

mensura (cuv. lat. „măsură”; germ. Mensur) 1. Diapazon (2). 2. Determinare a valorilor* în musica mensurata* (uneori printr-un semn fracționar ce-l precede pe acela de mai târziu de desemnare a măsurii*). În linii mari se disting: m. ternară* (m. perfecta; fr. perfection) – conform tradiției pitagoreice și ideii medievale a Trinității, numărul trei reprezenta perfecțiunea – și m. binară* (m. imperfecta). M. valorii longa* se numea modus (v. mod (III), aceea a valorii brevis [v. breve (2)] se numea tempus și aceea a valorii semibrevis prolatio (2).
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink