5 definiții pentru menonit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
menonit, ~ă smf [At: DN3 / Pl: ~iți, ~e / E: fr mennonite] Membru al unei secte anabaptiste.
MENONIT, -Ă s.m. și f. Membru al unei secte anabaptiste. [< fr. mennonite, cf. Menno Simons – reformator olandez].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MENONIT, -Ă s. m. f. membru al unei secte anabaptiste, răspândită azi în Olanda, SUA și Germania. (< fr. mennonite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
menoniți s. m. pl. Adepți ai unei secte întemeiate de preotul catolic Menno Simmons (1496-c. 1561), trecut la anabaptiști, sectă răspândite mai ales în Olanda, S.U.A. și Germania. Se mai numesc și anabaptiști pașnici. – Din Menno (n. pr.).
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MENONÍȚI (< fr.) s. m. pl. Adepți ai unei secte anabaptiste fondate de reformatorul olandez Menno Simonsz (c. 1496-c. 1561), și răspândită azi, mai ales în Olanda, S.U.A. și Germania.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: MDN '08 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
menonit, menonițisubstantiv masculin menonită, menonitesubstantiv feminin
- 1. Membru al unei secte anabaptiste. DN
etimologie:
- mennonite DN