mendelism sns [At: DEX / E: fr mendélisme] Concepție care susține că transmiterea caracterelor ereditare se face potrivit legilor dominației, segregării și combinării independente a caracterelor.

MENDELISM s.n. Concepție referitoare la transmiterea ereditară a caracterelor, care are la bază legile formulate de Mendel în 1865 și care a stat la baza teoriei cromozomice a eredității. [< fr. mendélisme, cf. Mendel – biolog austriac].

MENDELISM s. n. concepție biologică potrivit căreia transmiterea caracterelor ereditare se face după anumite legi fixe, independent de acțiunea și influența mediului exterior asupra organismului. (< fr. mendélisme)

MENDELISM n. Concepție genetică referitoare la transmiterea ereditară a caracterelor, care a stat la baza teoriei cromozomiale a eredității. /<fr. mendélisme

mendelism s. n.

mendelism s. n.

mendelism s. n.

MENDELÍSM (< fr. {i}; {s} n. pr. Mendel) s. n. (BIOL.) Concepție referitoare la transmiterea ereditară a caracterelor, care are la bază legile formulate de Mendel în 1865; legea purității gameților (v. puritate) și legea segregării independente a perechilor de caractere (v. segregare). M. stă la baza teoriei cromozomiale a eredității (formulată de Th.H. Morgan), valabilitatea și larga lui aplicabilitate fiind atestate de numeroase experiențe și de numeroși cercetători contemporani.