melománă s. f., g.-d. art. melománei; pl. melománe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MELOMÁN, -Ă, melomani, -e, s. m. și f. Persoană căreia îi place mult muzica (în special cea clasică) și o înțelege. – Din fr. mélomane.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

MELOMÁN ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care manifestă mare pasiune pentru muzică. /<fr. mélomane
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MELOMÁN, -Ă s.m. și f. Iubitor (pasionat) de muzică. [< fr. mélomane].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MELOMÁN, -Ă s. m. f. iubitor (pasionat) de muzică (clasică); muzicoman. (< fr. mélomane)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

melomán s. m., pl. melománi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink