13 definiții pentru melez
- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (1)
- etimologice (1)
- arhaisme și regionalisme (1)
- tezaur (4)
Explicative DEX
melez [At: (a. 1783) URICARIUL, XXI, 368 / V: ~es, ~et, ~eț / Pl: (1, 4) ~i / E: tc melez „amestec”] 1 sm Țesătură de mătase amestecată cu lână sau cu bumbac, care se fabrica în trecut. 2 a (Înv, îf meles) Amestecat. 3 sn (Iht; reg; îf meles, meleț) Răspăr (Acerina schraetser). 4 sm (Iht; reg; îf meles, meleț) Ghiborț (Acerina cernua).
melez n. Mold. materie de lână și de mătase: cămăși de melez. [Turc. MELEZ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
meléz n., pl. urĭ (turc. melez, ar. meles, amestecat). Est. Sec. 19. Stofă de mătase amestecată cu bumbac.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
meles sm, a vz melez
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
melet sm vz melez
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
meleț sm vz melez
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
melez s. m., pl. melezi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
melez s. n. – Țesătură de mătase amestecată cu bumbac. Tc. melez, din arab. meles „amestec” (Șeineanu, II, 256), cf. sb. melez. Sec. XIX, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
melez, melezuri, s.n. (înv.) stofă de mătase cu bumbac sau de lână cu bumbac.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MELÉZ s. m., adj. 1. S. m. țesătură de mătase amestecată cu lînă (ȘIO II1, 256) sau cu bumbac (CADE), care se fabrica în trecut. 6 bohcealîcuri, 4 de melezi, unul cusut, unul de borangiuc (a. 1 783). URICARIUL, XXI, 368. 1 boșcealăc de nun, dă meletu (a. 1815). IORGA, S. D. VII, 44. 4 cămăși dă pînză supțire, piepții, mînecile meletu. . . 1 boșcealîc dă ginere: cămașa, izmenile meletu (a. 1815). id. ib. Un tacîm de așternut, de agabanii. . . Un tacîm de melez (a. 1821). id. ib. XXII, 317. 4 patru cămeși melez, 2 două cămeși pînzâ (a. 1824) id. ib. XXI, 202. Țesea La burangic sau melez. C. STAMATI, ap. TDRG. .2 Adj. (Învechit, în forma méles) Amestecat. 10 ocă zahăr meles (a. 1 825). ap. T. PAPAHAGI, C. L. 30. 3. S. m. (Regional; în formele meles, méleț) Numele a doi pești de apă dulce: a) răspăr (Acerina schraetser). Cf. BĂCESCU, P. 36. Alții îi zic [peștelui] meles, adică amestecătură, din cauză că îl consideră ca corcitură de biban cu șalău. ANTiPA, F. I. 33 ; b) ghiborț (Acerina cernua). Cf. BĂCESCU, P. 36, ATILA, P. 320. – Pl.: (1, 3) melezi. – Și: melés s. m., adj. ; meléț (BĂCESCU, P. 36), melét s. m. – Din tc. melez „ amestec ”.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MELÉS s. m., adj. v. melez.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MELÉT s. m. v. melez.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MELÉȚ s. m. v. melez.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||