6 definiții pentru mei-pădureț
Explicative DEX
MEI, (1) s. m., (2) meiuri, s. n. 1. S. m. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu inflorescența ramificată și cu flori albe-gălbui, folosită ca nutreț pentru vite; părâng, păsat (Panicum miliaceum); p. restr. semințele acestei plante, folosite în trecut pentru hrana oamenilor, azi mai ales ca hrană pentru vite și păsări. ◊ Mei mărunt (sau păsăresc) = varietate de mei ale cărei flori sunt dispuse în spiculețe care formează o inflorescență compusă; meișor (Panicum capillare). ◊ Compuse: mei-păsăresc = plantă cu frunze în formă de lance și cu fructele ca niște boabe mici, alburii și foarte lucitoare (Lithospermum officinale); mei-păsăresc (sau -nebun) = mohor; mei-tătăresc = mătură (2 a); mei-pădureț = meișor; mei-lung sau meiul-canarilor = iarba-cănărașului. 2. S. n. Meiște. – Lat. milium.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
mei-pădureț (plantă) s. m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mei-pădureț (plantă) s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mei-pădureț s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
MEI-PĂDUREȚ s. v. meișor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mei-pădureț s. v. MEIȘOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv masculin compus Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
mei-pădurețsubstantiv masculin
- 1. Meișor. DEX '09sinonime: meișor
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.