MEGACOLÓN s. n. Dilatare pronunțată a intestinului gros, dobândită sau congenitală. – Din fr. mégacôlon.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MEGACOLÓN m. med. Dilatare dobândită sau congenitală a colonului. /<fr. mégacolon
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MEGACOLÓN s.n. (Med.) Dilatare (congenitală) a colonului. [< fr. mégacôlon, cf. gr. megas – mare, kolon – intestin].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MEGACOLÓN s. n. dilatare a colonului³. (< fr. mégacôlon)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

megacolón s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink