MATRIȚÁRE, matrițări, s. f. Acțiunea de a matrița și rezultatul ei. – V. matrița.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MATRIȚÁRE s.f. Acțiunea de a matrița și rezultatul ei. [< matrița].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

matrițáre s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. matrițării; pl. matrițări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MATRIȚÁ, matrițez, vb. I. Tranz. A prelucra un material prin deformare plastică, cu ajutorul unei matrițe. – Din matriță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

A MATRIȚÁ ~éz tranz. (materiale) A prelucra cu matrița. /Din matriță
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MATRIȚÁ vb. I. tr. A prelucra (un material) la forjă, în matriță. [< germ. matrizieren].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MATRIȚÁ vb. tr. a prelucra (un material) cu ajutorul unei matrițe. (< germ. matrizieren)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

matrițá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. matrițéz, 3 sg. și pl. matrițeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink