opțiuni
  • info
2 intrări
18 definiții

Explicative DEX

MATISARE, matisări, s. f. Acțiunea de a matisa și rezultatul ei. – Cf. fr. matisage.

MATISARE, matisări, s. f. Acțiunea de a matisa și rezultatul ei. – Cf. fr. matisage.

matisare sf [At: DP / Pl: ~sări / E: cf fr matissage] (Teh) 1 Legare a capătului unei frânghii, al unui cablu etc., pentru a împiedica destrămarea firelor din care sunt compuse. 2 Legare a două frânghii sau a două cabluri prin împletirea șuvițelor care le compun.

MATISARE s.f. Acțiunea de a matisa și rezultatul ei; matisire. [După fr. matissage].

MATISA, matisez, vb. I. Tranz. A finisa o țesătură de mătase artificială pentru a-i micșora luciul. – Din matisare (derivat regresiv).

MATISA, matisez, vb. I. Tranz. A finisa o țesătură de mătase artificială pentru a-i micșora luciul. – Din matisare (derivat regresiv).

matisa vt [At: DM / Pzi: ~sez / E: drr matisare] (Teh) 1-2 A face operația de matisare (1-2).

MATISA, matisez, vb. I. Tranz. A împreuna două cabluri, două parîme etc. fără a le înnoda, petrecînd șuvițele care le compun unele prin altele.

MATISA vb. I. tr. 1. A împreuna două frînghii, două cabluri etc. prin împletirea firelor care le compun; matisi. 2. (Text.) A finisa țesăturile de mătase artificială și de celofibră spre a le micșora luciul. [Cf. fr. matir].

MATISA vb. tr. 1. a împreuna două frânghii, cabluri prin împletirea firelor care le compun. 2. a finisa țesăturile de mătase artificială și de celofibră prin micșorarea luciului. (după fr. matir)

Ortografice DOOM

matisare (finisare de țesături; împreunare de cabluri/frânghii) s. f., g.-d. art. matisării; pl. matisări

matisare (finisare) s. f., g.-d. art. matisării; pl. matisări

matisare (electr., pisc., text.) s. f., g.-d. art. matisării; pl. matisări

matisa (a ~) (a finisa țesături; a împreuna cabluri/frânghii) vb., ind. prez. 1 sg. matisez, 3 matisează; conj. prez. 1 sg. să matisez, 3 să matiseze

matisa (a ~) (a finisa) vb., ind. prez. 3 matisează

matisa vb., ind. prez. 1 sg. matisez, 3 sg. și pl. matisează

Enciclopedice

MATISÁRE (< matisa) s. f. Operație de finisare a țesăturilor de mătase artificială prin care li se atenuează luciul.

Sinonime

matisa vb. I. tr. (ind. text.; compl. indică țesături de mătase artificială sau de celofibră) a mata2. Țesăturile care sunt matisate își pierd luciul.

Tezaur

MATISARE s. f. (Tehn.) Legarea capătului unei frînghii, al unui cablu etc., pentru a împiedica destrămarea firelor care compun frînghia, cablul etc. ; legarea a două frînghii sau a două cabluri prin împletirea șuvițelor care le compun. Cf. DP. - Pl.: matisări. – Cf. fr. m a t i s s a g e.

MATISÁ vb. I. T r a n z. (Tehn.) A face operația de matisare. Cf. DM. - Prez. ind.: matisez. – Derivat regresiv de la matisare.

Intrare: matisare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matisare
  • matisarea
plural
  • matisări
  • matisările
genitiv-dativ singular
  • matisări
  • matisării
plural
  • matisări
  • matisărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: matisa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • matisa
  • matisare
  • matisat
  • matisatu‑
  • matisând
  • matisându‑
 singular plural
  • matisează
  • matisați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • matisez
 (să)
  • matisez
  • matisam
  • matisai
  • matisasem
a II-a (tu)
  • matisezi
 (să)
  • matisezi
  • matisai
  • matisași
  • matisaseși
a III-a (el, ea)
  • matisează
 (să)
  • matiseze
  • matisa
  • matisă
  • matisase
plural I (noi)
  • matisăm
 (să)
  • matisăm
  • matisam
  • matisarăm
  • matisaserăm
  • matisasem
a II-a (voi)
  • matisați
 (să)
  • matisați
  • matisați
  • matisarăți
  • matisaserăți
  • matisaseți
a III-a (ei, ele)
  • matisează
 (să)
  • matiseze
  • matisau
  • matisară
  • matisaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

matisare, matisărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a matisa și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: matisire
etimologie:

matisa, matisezverb

  • 1. A finisa o țesătură de mătase artificială pentru a-i micșora luciul. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. A împreuna două cabluri, două parâme etc. fără a le înnoda, petrecând șuvițele care le compun unele prin altele. DLRLC DN
    sinonime: matisi
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.