MATERIALITÁTE s. f. Însușirea de a fi material, de a avea existență materială; natura materială a ceva. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialité, germ. Materialität.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MATERIALITÁTE f. Starea, caracterul material al lucrurilor. [Sil. -ri-a-] /<fr. matérialité, germ. Materialität
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MATERIALITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este material, a ceea ce există independent de conștiință și în afara ei. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. matérialité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MATERIALITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este material, obiectiv; natura materială a ceva. (< fr. matérialité, germ. Materialität)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Materialitate ≠ imaterialitate
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

materialitáte s. f. (sil. -ri-a-), g.-d. art. materialității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink