mastoidectomie sf [At: DN³ / P: sto-i-dec-to-mi-e / Pl: ~ii / E: fr mastoïdectomie] Excizie a apofizei mastoide.

MASTOIDECTOMIE s.f. Excizie a apofizei mastoide. [Pron. -to-i-, gen. -iei. / < fr. mastoïdectomie, cf. gr. mastos – mamelă, ektome – excizie].

MASTOIDECTOMIE s. f. trepanație a apofizei mastoide, practicată în caz de mastoidită. (< fr. mastoïdectomie)

MASTO- „mamelă, glanda mamară, piept”. ◊ gr. mastos „țîță, mamelă” > fr. masto-, germ. id., engl. id. > rom. masto-. □ ~grafie (v. -grafie), s. f., radiografie a glandei mamare; ~idă (v. -id), s. f., proeminență a osului temporal, situată în partea posterioară a urechii; ~idectomie (v. -id, v. -ectomie), s. f., extirpare chirurgicală a apofizei mastoide; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care studiază glanda mamară; ~patie (v. -patie), s. f., afecțiune a glandei mamare; ~pexie (v. -pexie), s. f., operație chirurgicală de ridicare a unui sîn căzut și de fixare de mușchiul pectoral; ~plastie (v. -plastie), s. f., refacere chirurgicală a unui sîn distrus sau diform; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., cădere patologică a mamelei.