MASÓNIC, -Ă, masonici, -ce, adj. Francmasonic. – Din fr. maçonnique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MASÓNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de masonerie; francmasonic. /<fr. maçonnique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MASÓNIC, -Ă adj. Francmasonic. [< fr. maçonnique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MASÓNIC, -Ă adj. francmasonic. (< fr. mașonnique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MASÓNIC adj. v. francmasonic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

masónic adj. m., pl. masónici; f. sg. masónică, pl. masónice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*franc-masónic, -ă adj. (fr. francmasonnique). De franc-mason, de francmasonerie. Fig. Ipocrit, de sectar: zîmbet francmasonic. Adv. A zîmbi francmasonic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

FRANCMASONERIA (ORDINUL MASONILOR), asociație (fraternitate) de elite, non-profit, liber consimțită, universală (fără bariere naționale, rasiale sau confesionale), secretă (sau mai degrabă „discretă”), care aderă la o anumită explicație metafizică a lumii, de obicei cu caracter esoteric; are o orientare filantropică și activează pentru ameliorarea calității vieții atât pe plan material cât și moral al oamenilor, ca și pentru progresul individual și social. Începuturi legendare obscure sunt plasate în Antichitate. F. modernă apare în sec. 18, răspândindu-se în Europa și S.U.A., diversificându-se în peste 50 de rituri. În România a fost introdusă în epoca fanariotă (prin 1733) de A.M. del Chiaro (fost secretar al lui Constantin Brâncoveanu). Între 1740 și 1750, se constituie primele loji la Iași și București. După 1750, apar primele loji în Transilvania. Prima grupare masonică mai importantă din România a fost Societatea Filarmonică (1833). În sec. 20, f. a primit cele mai drastice lovituri, cea mai importantă fiind interzicerea ei în Germania (1933). În România, la 24 febr. 1937, Marea Lojă Națională (condusă de J. Pangal) s-a autodizolvat sub presiunea regelui Carol II. În 1944, f. română reîncepe să activeze legal. În iun. 1948, autoritățile comuniste ordonă închiderea lojilor masonice din țară, după care (începând din 1950) urmează condamnările capilor masoneriei. F. română reîncepe să activeze în țară din 1990. În momentul de față, în România există o mișcare masonică în curs de structurare sub trei obediențe: a „Marelui Orient al Franței”, a „Marelui Orient al Italiei” și a lojei „Americano-canadiene”.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink