MÁSĂ2, mese, s. f. 1. Mobilă formată dintr-o placă dreptunghiulară, pătrată sau rotundă, sprijinită pe unul sau mai multe picioare și pe care se mănâncă, se scrie etc. ◊ Masă verde = a) masă2 (1), de obicei acoperită cu postav verde, la care se joacă jocuri de noroc; p. ext. joc de noroc; b) masă2 (1) în jurul căreia stau diplomații când duc tratative internaționale. Masă rotundă = dezbatere liberă pe o temă dată, la care sunt chemați să-și spună cuvântul specialiștii din domeniul respectiv (sau reprezentanți ai publicului larg). Sală de mese = încăpere în care se servește mâncarea într-o școală, într-o cazarmă, la o cantină, etc. Masă caldă = un fel de tejghea metalică încălzită pe care sunt expuse și menținute calde preparate alimentare, în localurile de alimentație publică. ◊ Loc. adv. Cu (sau pe) nepusă masă = pe neașteptate, pe nepregătite, deodată. ◊ Expr. Capul (sau fruntea) mesei = locul de cinste ocupat de unul dintre comeseni. A pune (sau a întinde, a așterne) masa = a aranja, a pregăti și a pune pe masă2 (1) toate cele necesare pentru a servi mâncarea. A strânge masa = a aduna de pe masă2 (1) mâncările rămase și farfuriile, tacâmurile etc. cu care s-a mâncat. A nu avea ce pune pe masă = a nu avea cu ce trăi, a fi sărac. Pune-te (sau întinde-te) masă, scoală-te (sau ridică-te) masă = a) se spune despre cei care duc o viață plină de desfătări, care trăiesc fără griji, care așteaptă totul de-a gata; b) se spune când ești obligat să servești mereu de mâncare. A întinde masă mare sau a ține masă întinsă = a primi invitați mulți, a oferi ospețe, banchete; p. ext. a se ține de petreceri. A pune (pe cineva) la masă cu tine = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat. ♦ (Cu sens colectiv) Persoanele care stau în jurul aceleiași mese2 (1) și mănâncă; mesenii. 2. Ceea ce se mănâncă; mâncare, bucate; p. ext. prânz, cină; ospăț, banchet. ◊ Înainte de masă = a) în partea zilei care precedă prânzul; b) în fiecare dimineață. După masă = a) în partea zilei care urmează după prânz; după-amiază; b) în fiecare după-amiază. ◊ Expr. A lua masa sau a sta (ori a ședea) la masă = a mânca de prânz sau de cină. A avea casă și masă = a avea ce-i trebuie pentru a trăi. A-i fi (cuiva) casa casă și masa masă = a duce o viață ordonată, fără necazuri. 3. Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte care seamană cu o masă2 (1) și se folosesc în diverse scopuri practice. ◊ Masă de operație = obiect de metal pe care este întins un pacient în timpul intervenției chirurgicale. 4. Compus: (Bot.) masa-raiului = plantă erbacee cu flori roz-purpurii (Sedum carpaticum). – Lat. mensa.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cristian
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MÁSĂ1, mase, s. f. 1. Mulțime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populației. ◊ Loc. adj. De masă = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. ◊ Cântec de masă (sau de mase) = cântec cu conținut patriotic, având un caracter mobilizator. 2. Îngrămădire de elemente (de aceeași natură ori diferite) care alcătuiesc împreună un singur corp; (totalitatea unui) corp format printr-o asemenea îngrămădire de elemente. ◊ Masă verde = nutreț pentru vite; furaj. Mase plastice = materiale plastice. Masă de aer = porțiune imensă, relativ omogenă, a troposferei, cu proprietăți distincte față de porțiunile înconjurătoare. ◊ Loc. adj. și adv. În masă = a) în cantitate mare; masiv. Transporturi în masă; b) cu toții; în număr mare. ♦ Cantitate mare din ceva (în raport cu restul ansamblului). ◊ Masa vocabularului = partea cea mai mare și mai mobilă a vocabularului. ♦ Corp solid, compact; bloc. 3. (Fiz.) Cantitatea de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică (în raport cu volumul). ◊ Masă atomică = greutate atomică. Masă moleculară = greutate moleculară. Masă specifică = densitate. 4. (Jur.) Totalitate a creditelor sau datoriilor unui falit; fond bănesc al unei succesiuni sau al unei întreprinderi lucrative. – Din fr. masse.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cristian
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MÁSĂ1 mése f. 1) Mobilă formată dintr-o placă orizontală, pusă pe un suport sau pe picioare, având diverse întrebuințări (în special pentru a se servi pe ea mâncarea). ~ de scris. ~ de lucru. ◊ ~ verde a) masă pentru jocuri de noroc; b) masă la care se duc tratative diplomatice. ~ rotundă dezbatere liberă între specialiști pe o temă dată. ~ întinsă masă plină de bucate, pregătită pentru oaspeți. Capul mesei loc de cinste rezervat unei persoane în semn de stimă deosebită. A strânge ~a a face curat pe masă după mâncare. 2) Mâncarea servită; bucate. 3) Mâncarea de la amiază (constând, de obicei, din mai multe feluri); prânz. ◊ Înainte de ~ în partea zilei care precedă prânzul. După ~ în partea zilei care urmează după prânz. 4) Proces de alimentare. ◊ A se așeza la ~ a începe mâncarea. A sta la ~, a lua ~a a mânca. 5) Obiecte sau părți de obiecte care seamănă cu această mobilă, având diverse întrebuințări. [G.-D. mesei] /<lat. mensa
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MÁSĂ3 ~e f. Mulțime mare și compactă de oameni. ◊ De ~ pentru toată lumea; care cuprinde pe toți. ~e populare totalitate a claselor și categoriilor sociale. [G.-D. masei] /<fr. masse
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MÁSĂ2 ~e f. 1) Materie constituită din elemente eterogene, nediferențiate, alcătuind un singur corp. ◊ ~ verde nutreț constituit din iarbă și din alte plante. 2) Cantitate, număr mare. ~ de aer. ◊ În ~ a) în număr (cantitate) mare; b) în comun. 3) Mărime fizică care determină cantitatea de materie pe care o conține un corp; materia din care este format un corp. ◊ ~ grea (sau gravitațională) măsură a interacțiunii gravitaționale a corpurilor. ~ inertă măsură a inerției corpurilor. [G.-D. mesei] /<fr. masse, germ. Masse
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MÁSĂ s.f. 1. Mărime caracteristică unui corp, exprimată prin câtul dintre forța care se exercită asupra lui și accelerația pe care o are acest corp. ♦ (Curent) Corp solid, compact; bloc. 2. Mare mulțime de oameni. ◊ Mase populare = totalitatea claselor și păturilor sociale dintr-o anumită etapă istorică ale căror interese concordă cu cerințele dezvoltării societății. ♦ Cantitate mare. [Cf. fr. masse, it., lat. massa].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MÁSĂ s. f. 1. cantitate de materie a unui corp, considerată ca o mărime caracteristică în raport cu volumul. ♦ ~ verde = furaj; ~ critică = masa minimă a unui material radioactiv în care poate apărea o reacție de fisiune nucleară în lanț. 2. îngrămădire de elemente care formează împreună un singur corp; corp solid, compact; bloc. ♦ ~ de aer = porțiune imensă, omogenă, a troposferei, cu proprietăți distincte. 3. corp metalic masiv la care se leagă punctele unei rețele, ale unei mașini sau ale unui aparat electric, pentru evitarea supratensiunilor. 4. (fam.) cantitate mare. ♦ ă vocabularului = partea cea mai mare a vocabularului, supusă schimbărilor. 5. mulțime compactă de oameni. ♦ ĕ populare = totalitatea claselor și categoriilor sociale dintr-o anumită etapă istorică, ale căror interese fundamentale concordă cu cerințele și sensul acțiunii legilor obiective ale dezvoltării societății. 6. ~ continentală = continent. (< fr. masse, germ. Masse)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MÁSĂ s. 1. mâncare, (înv. și pop.) ospăț, (pop.) bucate (pl.). (Haideți la ~!) 2. v. hrană. 3. v. banchet. 4. v. tarabă. 5. (TEHN.) (reg.) blană, față. (~ dulgherului.) 6. (TEHN.) (reg.) strat. (~ la teascul morii.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MÁSĂ s. v. car, față de masă, fund, gresie, perinoc, platou, podiș.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MÁSĂ s. 1. v. mulțime. 2. v. bloc. 3. masă continentală v. continent. 4. masă atomică v. greutate atomică; masă electrică v. sarcină electrică; masă magnetică v. sarcină magnetică; masă moleculară v. greutate moleculară; masă specifică v. densitate. 5. (înv. și reg.) pond. (~ unui corp.) 6. masă plastică v. material plastic.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
másă (mése), s. f. 1. Mobilă, pe care se mănîncă. – 2. Mîncare. – 3. Bancă, tarabă. – Mr. measă, megl. męsă. Lat. mensa (Pușcariu 1040; Candrea-Dens., 1066; REW 5497), cf. fr. moise, sp., port. mesa. – Der. măsar, s. m. (Trans., dulgher, tîmplar), cu suf. -ar; măsaniu (var. Trans. de S., măsai), s. n. (Banat, față de masă), care pare der. intern de la masă (după Pușcariu 1043, din lat. *mensalium; după Candrea, din bg. mesal); măsariță, s. f. (Trans., față de masă), de la măsar cu suf. -iță (după Pușcariu 1043 și Tiktin, din lat. mensalis); mescioară, s. f. (măsuță); mesi, vb. (a chefui, a benchetui); mesean, s. m. (invitat la masă); meselnic, s. m. (Olt., mesean); comesean, s. m. (invitat la masă). – Din rom. provine bg. masa (Capidan, Raporturile, 225), tc. masa (Miklosich, Slaw Elem. in Türk., 14; Meyer, Türk. St., I, 46).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
másă (máse), s. f. – Volum. Fr. masse. – Der. masa, vb. (a concentra), din fr. masser; masaj, s. n., din fr. massage; masiv, adj., din fr. massif; masivitate, s. f., din fr. massivité; masor, s. m., din fr. massor; meseuză, s. f., din fr. masseuse.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
másă (mobilă, prânz sau cină) s. f., g.-d. art. mései; pl. mése
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
másă (mulțime, corp compact) s. f., g.-d. art. másei; pl. máse
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MASÁ1, masez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) face masaj; a trage. – Din fr. masser.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MASÁ2, masez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact; a (se) concentra, a (se) îngrămădi. – Din fr. masser.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A MASÁ1 ~éz tranz. 1) A strânge într-un tot; a dispune în masă; a reuni; a îngrămădi. 2) A face să se maseze. /<fr. masser
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A MASÁ2 ~éz tranz. (corpul sau părți ale acestuia) A supune masajului pentru a înviora circulația sângelui, a activiza metabolismul sau a favoriza eliminarea toxinelor din organism. /<fr. masser
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE MASÁ se ~eáză intranz. 1) (despre persoane) A se concentra în număr mare. 2) (despre trupe militare) A se dispune mai aproape unul de altul; a se concentra. /<fr. masser
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MASÁ1 vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) strânge, a (se) concentra în mase compacte. [< fr. masser].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MASÁ2 vb. I. tr. A face masaj. [< fr. masser, cf. ar. mass – a freca].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MASÁ1 vb. tr., refl. a(-și) face masaj, a (se) fricționa. (< fr. masser)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MASÁ2 vb. tr., refl. a (se) aduna în grup compact, a (se) concentra. (< fr. masser)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
mấine dúpă-másă adv. + adv.
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
liastancu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MASÁ vb. (MED.) a trage. (A ~ un mușchi.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MASÁ vb. v. concentra.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MASA PIÉTRELOR s. v. fruntar.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MASA-RÁIULUI s. v. dragoste.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dúpă-másă s. f., art. dúpă-mása, g.-d. art. dúpă-mései; pl. dúpă-mése, art. dúpă-mésele
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dúpă-másă adv.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
masá (a (-și) face masaj, a (se) aduna în grup compact) vb., ind. prez. 1 sg. maséz, 3 sg. și pl. maseáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
mása-ráiului (bot.) s. f., g.-d. art. mései-ráiului
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
mas s. n., pl. masuri; adj. pl. mași, fem. masă, pl. mase
Sursa: DMLR
(1981)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
másă-biróu s.f. 1967 Masă care servește drept birou v. bancă-pupitru (din masă + birou)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
másă cáldă sint.s. Masă, tejghea încălzită pe dedesubt, pe care stau mâncărurile calde gata de servit ◊ „În localul actualului depozit de vinuri [...] va funcționa un lacto-bar cu masă caldă. La 13 magazine vom instala mese calde pentru produse de patiserie.” I.B. 14 VI 75 p. 4. ◊ „La capătul mesei «calde» am zărit casierița care și-a înăbușit pe loc un căscat.” Sc. 5 V 78 [f.p.] (din masă + caldă, după it. tavola calda)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
másă-duláp s.f. Masă care servește ca dulap (pentru radio, televizor etc.) ◊ „În lista noilor sortimente se numără: mese și scaune pentru balcon [...] masă-dulap pentru radio și televizor.” Sc. 30 V 63 p. 4 (din masă + dulap)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
másă rotúndă sint.s. Reuniune politică, științifică etc. bazată pe principiul egalității între participanți ◊ „Redactorul-șef [...] este invitat să participe la o dezbatere-masă rotundă cu tema [...]” Cont. 26 V 67 p. 4. ◊ „Sceneta a și prins, un număr de critici s-au și grăbit să aștearnă lungi foiletoane și să organizeze intime mese rotunde-triunghiulare, în care să laude cu glas înalt cursele salvării.” Luc. 19 VII 79 p. 3; v. și R.l. 8 IX 79 p. 2 (după fr. table ronde; cf. engl. round table [conference]; PR 1955)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
masă fundamentală, (engl.= mesostasis) materialul interstițial al unei roci vulcanice cu structură porfirică, în care se găsesc fenocristale; m.f. poate avea o structură hialină, microcristalină, granofirică, intergranulară, evidențiind în acest fel particularitățile momentului final de cristalizare a unei topituri magmatice. Pentru m.f. cu structură afanitică și, de obicei, pentru cea cu structură hialină, este utilizată denumirea de pastă a rocii. Sin. mezostază.
Sursa: Petro-Sedim
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MASĂ DE PLIAJ masă special construită în vederea plierii parașutelor în sala de pliaj, având 12 m lungime, fiind confecționată din lemn geluit și lăcuit. În mod curent se folosește masa de pliaj de companie care aer aceeași lungime și este confecționată din material textil, fiind mai practică pe parcursul desfășurării unei etape de zbor și lansări.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cântec de masă, cântec legat de momentele revoluționare ale istoriei. Textele folosite, de obicei de mare circulație, ușurează memorizarea. C. se bazează cel mai adesea pe ritmul de marș* care-i asigură accesibilitatea. (Ex. celebre: Carmagnola, Internaționala* etc.). Sin.: Cântec patriotic.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
másă, mese s. f. 1. Mobilă formată dintr-o placă de diferite forme și sprijinită pe unul sau mai multe picioare. 2. (La sg.) Sfânta masă = masa din centrul altarului, pe care la sfânta Liturghie se aduce sacrificiul nesângeros al testamentului nou și pe care Iisus Hristos este prezent în euharistie sub chipul pâinii și al vinului, prefăcute în în trupul și sângele Său. Sfânta masă simbolizează mormântul Domnului; pristol, jertfelnic. – Din lat. mensa.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a băga (pe cineva) sub masă expr. 1. a îmbăta (pe cineva). 2. a ieși victorios dintr-o dispută; a învinge (pe cineva) într-o dispută.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a strânge masa expr. (intl.) a dispărea, a se ascunde.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a vinde pe sub masă expr. (d. vânzători) a vinde marfa preferențial, favorizând anumiți clienți.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cântă la altă masă! expr. pleacă de-aici!
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
mas s. m. sg. (țig.) 1. carne. 2. hrană, mâncare.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pe nepusă masă expr. (pop.) pe neașteptate, în mod surprinzător.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
plânge masa! expr. (cart.) jocul stagnează!
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink