7 intrări
49 de definiții
din care- explicative (17)
- morfologice (11)
- relaționale (6)
- etimologice (3)
- specializate (4)
- enciclopedice (4)
- argou (1)
- altele (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MAS, masuri, s. n. (Reg.) Faptul de a mânea; popas (peste noapte); p. ext. loc de popas peste noapte. ♦ Găzduire peste noapte. – Lat. mansum.
MAS, masuri, s. n. (Reg.) Faptul de a mânea; popas (peste noapte); p. ext. loc de popas peste noapte. ♦ Găzduire peste noapte. – Lat. mansum.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
mas sn [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 236/35 / Pl: ~uri / E: ml mansum] 1 (Mol; Trs) Poposire. 2 (Mol; Trs) Popas peste noapte. 3 (Pex) Loc de popas peste noapte. 4 (Înv; îe) A se așeza de (sau pe) ~ ori a cădea la (sau de) ~, a rămânea cu ~ul A petrece noaptea Si: (îvp) a mânea (1). 5 (Reg; îe) A-l ajunge (pe cineva) ~ul A-l apuca seara sau noaptea într-un anumit loc. 6 (Îe) A primi (sau a lăsa) de ~ A găzdui peste noapte Si: a adăposti. 7 Găzduire peste noapte.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MAS s. n. Faptul de a mînea; popas peste noapte. În noaptea aceea la fîntină mi-a fost masul și n-am închis ochii nici cît ai scăpăra din amnar. CREANGĂ, 15. Găzduire. Au mulțămit babei frumos pentru mas. SBIERA, P. 124.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MAS ~uri n. 1) Oprire pentru odihnă (peste noapte). 2) Loc de odihnă peste noapte. /<lat. mansum
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mas n. rămânere peste noapte: are să fie masul în pădure CR. [Lat. MANSUM].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mas n., pl. urĭ (d. mîn, mas). Acțiunea de a mînea, de a petrece noaptea: masu ne va fi la han.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÂNEA, mâi, vb. II. Intranz. (Pop.) A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte. ♦ (Reg.) A poposi o vreme undeva; a se așeza, a sta. ◊ Expr. (Parcă) i-au mas șoarecii în pântece (sau în burtă), se spune despre un om care este mereu flămând, căruia îi este mereu foame, care mănâncă mult, cu lăcomie. [Prez. ind. și: mân; part. mas] – Lat. manere.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mâne2 v vz mânea
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mânea vi [At: PALIA (1581), 69/6 / V: (rar) mâne, (reg) mâna / Pzi: mân, (îvr) mâi / Ps: măsei / Cj: să mâi / Par: mas / Grz: mâind / E: ml manere] 1 (Îvp; șîs ~ de noapte, peste noapte, noaptea) A petrece undeva noaptea Si: a dormi, a rămâne, (reg) a măsălui. 2 (Reg; îe) Mâie (sau ~-o-ar) (pe) unde a înserat De nu s-ar mai întoarce! 3 (Îae; euf) Drac. 4 (Îrg) A poposi. 5 (Pop; îe) (Parcă) i-au mas șoarecii (sau o cireadă de boi) în pântece Se spune despre un om care este mereu flămând. 6 (Înv) A rămâne într-o anumită stare, situație. 7 (Reg) A mai rămâne dintr-un tot.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mâș [At: CARAGIALE, S. N. 255 / V: miș / E: fo] 1 i (Pop; rep sau îcr „fâș”) Cuvântul care imită zgomotul produs de iarbă, frunze etc. mișcate de vânt, de mâna omului, de trecera unei insecte etc. 2 s (Reg; îe) A veni ca ~u A veni încet, pe furiș, pe nesimțite. 3 s (Reg; îe) A nu zice nici ~ A nu zice nimic Si: a tăcea chitic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
miș i vz mâș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÂNEA, mân, vb. II. Intranz. (Pop.) A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte. ♦ (Reg.) A poposi o vreme undeva; a se așeza, a sta. ◊ Expr. (Parcă) i-au mas șoarecii în pântece (sau în burtă), se spune despre un om care este mereu flămând, căruia îi este mereu foame, care mănâncă mult, cu lăcomie. [Prez. ind. și: mâi; part. mas] – Lat. manere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÎNEA, mîi, vb. II. Intranz. (Adesea determinat prin «peste noapte», «de noapte» sau «noaptea») A petrece toată noaptea, a dormi undeva, a rămîne, a se adăposti, a poposi undeva (peste noapte). Nu-l las niciodată să se depărteze ori să mîie la conacul tîrlei, dincolo peste Olt. GALACTION, O. I 65. Călătorii ajunseră în sat... și maseră peste noapte acolo. MACEDONSKI, O. III 15. Mîi de noapte aici; pleci mîine pe lumină. CARAGIALE, P. 36. ◊ (Familiar) Parcă i-au mas șoarecii (sau o cireadă de boi) în pîntece, se spune despre un om foarte flămînd sau nesătul. Ia mai îngăduiți oleacă măi, zise Ochilă, că doar nu v-au mas șoarecii în pîntece. CREANGĂ, P. 259. Ai flămînzit?... Mai așteaptă, doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. CONTEMPORANUL, VII 99. – Forme gramaticale: conj. pers. 3 sg. și pl. să mîie, perf. s. măsei, part. mas, gerunziu mîind. - Prez. ind. și: mîn (BENIUC, V. 72, HOGAȘ, M. N. 77).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A MÂNEA mân intranz. pop. A rămâne să doarmă (undeva) noaptea. /<lat. manere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mâneà v. 1. a trage în gazdă; 2. a rămânea peste noapte: a mas în pădure. [Lat. MANERE, a rămânea, românește cu sensul restrâns].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mîĭ, V. mîn 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) mîn și mîĭ, mas, a mîneá v. intr. (lat. mănére, a rămînea, a mînea; it. manére, pv. maner, vfr. manoir, sp. manir, pg. maer. – Mîn saŭ mîĭ, mîĭ, mîne, mîném, mînețĭ, mîn; mîneam; măséĭ, măseșĭ, mase, maserăm, maserățĭ, maseră; să mîĭe saŭ să mînă; mîind și mînînd. V. rămîn). Rămîn peste noapte: am mas la han.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mas (reg.) s. n., pl. masuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mas (reg.) s. n., pl. masuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mas s. n., pl. masuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mas s. n., pl. masuri; adj., m. pl. mași, fem. masă, pl. mase
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de gall
- acțiuni
mânea (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 1 sg. mâi/mân, 2 sg. mâi, 3 sg. mâne, 3 pl. mân, perf. s. 1 sg. măsei, 1 pl. maserăm, m.m.c.p. 1 pl. măseserăm; conj. prez. 1 sg. să mâi/să mân, 3 să mâie/să mâne; ger. mâind/mânând; part. mas
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mânea (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. mâi/mân, 2 sg. mâi, 3 sg. mâne, 3 pl. mân, perf. s. 1 sg. măsei, 1 pl. maserăm; conj. prez. 3 să mâie/să mână; part. mas; ger. mâind/mânând
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mânea vb., ind. prez. 1 sg. mâi/mân, 2 sg. mâi, 3 sg. mâne, 3 pl. mân, perf. s. 1 sg. măsei, 1 pl. maserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. mâie/mănă; part. mas; ger. mâind/mânând
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mîi (v. mînea)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
mîie (v. mînea)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
mînea (ind. prez. 1 sg. mîi, conj. mîie)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
mân (peste noapte), mâi 2, mâie 3 conj., măsei aor., mas prt. și sb. mânere inf. s.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MAS s. (înv. și pop.) mânere. (~ul cuiva peste noapte la un han.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MAS s. (înv. și pop.) mînere. (~ cuiva peste noapte la un han.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÂNEA vb. 1. v. trage. 2. v. dormi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÂNEA vb. v. înnopta, poposi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mînea vb. v. ÎNNOPTA. POPOSI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÎNEA vb. 1. a trage, (pop.) a sălășlui, (reg.) a sălăși, (prin Transilv.) a măsălui, a sălui, (înv.) a conăci, a sălășui. (A ~ acolo vreo două zile.) 2. a dormi. (A ~ peste noapte la un han.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mînea (mîn, mas), vb. – A înnopta, a-și petrece noaptea undeva. – Mr. amîn, amas, amînare. Lat. manēre (Densusianu, Hlr., 193; Pușcariu, 1078; Candrea-Dens., 1128; REW 5296), cf. alb. mënoń (pare să provină din rom.), it. manere, prov. maner, v. fr. manoir, sp. manir, port. maer; cf. rămînea. – Der. mas, s. n. (acțiunea de a înnopta; loc pentru înnoptat), mr. mas (după Pușcariu 1079 și Candrea-Dens., 1129, direct din lat. mansum).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mîș- Radical care pare să exprime ideea de bîzîială, sau de mișuneală sau cea de pîlpîială. Creație expresivă, paralelă cu fîș, hîș. – Der. mîșăi, vb. (Olt., despre cîini, a adulmeca); mîșcîi, vb. (Munt., a se bălăbăni); mișui, vb. (a furnica, a pui); mișuna (var. mișina), vb. (a furnica, a fierbe), a cărui identitate cu cuvîntul anterior este evidentă (fără îndoială, Cihac, II, 198, îl explică prin sl. mĕsiti „a amesteca”, cf. Tiktin; Drăganu, RF, II, 298, prin sl. myšĭ „șoarece”; și Pușcariu 1098; Candrea-Dens., 1141; Candrea; Scriban; Spitzer, BL, IV, 48, prin lat. *messionāre „a recolta”); mișuială, s. f. (furnicare); mișină (var. mișună, Mold. de sud mișnă), s. f. (abundență; furnicare; grămadă, morman; provizii, rezerve; furnicar), cuvînt pe care Pușcariu 1098 îl deriva în mod echivoc dintr-un lat. *mistiōnem și Candrea-Dens., 1140, din messiōnem; cf. REW 5620; mișun (var. mișunel), s. m. (hîrciog, Cricetus frumentarius); mișeniță, s. f. (Mold., furnicare; furnicar). Cf. mușuroi.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mînea În RRLi., XIV, p. 13, Eric P. Hamp discută etimologia lui mînea și este de acord că la bază e lat. manere. Dar, constatînd că sensul de „și rămîne într-o anumită stare” e învechit, iar sensul de „a se opri, a poposi” se explică lesne prin cel de „a petrece noaptea”, care este dominant în toate perioadele limbii, socotește că la un moment dat manere a fost luat drept derivat de la mane „mîine”, de aceea propune o etimologie dublă: de la manere și de la mane. Evident, este posibilă o apropiere a lui mînea de mîine, de vreme ce prin mînea se înțelege „a rămîne peste noapte” deci pînă dimineața. Dar această apropiere, după gîndul autorului, ar fi trebuit să aibă loc într-o fază a limbii cînd mane însemna încă „dimineață”, nu „mîine”, iar sensurile socotite vechi se găsesc totuși într-o vreme cînd nu mai apare nici o urmă a sensului „dimineață”. În al doilea rînd, a mînea are o flexiune arhaică, perfectul fiind măsei, iar participiul mas, ceea ce îl depărtează categoric de mane. Dar mai important, mi se pare altceva: dacă ar fi fost înțeles ca derivat de la mane, verbul ar fi trebuit să fie de conjugarea I sau de a IV-a, deoarece de multă vreme nu se mai formau verbe de conjugarea a II-a, cea mai categoric neproductivă. Adevărul este că nu e cîtuși de puțin un caz izolat de părăsire a unora dintre sensurile unui cuvînt mai curînd, în cazul de față, am vorbi de „nuanțe”).
- sursa: GAER (1975)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mas, masuri, s.n. – Faptul de a mânea; popas peste noapte; găzduire peste noapte: „Și s-a dus cu caii de mas. Așa se zicea la noi când te duceai cu caii să-i lași să pască toată noaptea” (Bilțiu, 1999: 222). – Participiu de la mân, a mânea, a rămânea: de mas (Papahagi, 1925); lat. maneo, manere, mansum „a rămâne; a poposi, a-și petrece noaptea” (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mas, masuri, s.n. – Faptul de a mânea; popas peste noapte; găzduire peste noapte: „Și s-a dus cu caii de mas. Așa se zicea la noi când te duceai cu caii să-i lași să pască toată noaptea” (Bilțiu 1999: 222). – Participiu de la mân, a mânea, a rămânea: de mas (Papahagi 1925); Lat. maneo, manere, mansum „a rămâne; a poposi, a-și petrece noaptea”.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mânea, mân, vb. intranz. – (reg.) A rămâne peste noapte la cineva; a poposi; a înnopta: „În sara de Anul Nou [struțul] îl punem și mâne acolo în apă” (Bilțiu, 2001: 243; Ieud). – Lat. manere „a rămânea” (Șăineanu, Scriban; Pușcariu, CDDE, cf. DER; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mânea, mân, vb. intranz. – A rămâne peste noapte la cineva; a poposi; a înnopta: „În sara de Anul Nou (struțul) îl punem și mâne acolo în apă” (Bilțiu 2001: 243; Ieud). – Lat. manere (Pușcariu, Candrea-Densusianu, cf. DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
MAS A TIERRA sau ROBINSON CRUSOE, insulă chiliană în arh. Juan Fernández. Marinarul scoțian, Alexander Selkirk, care a trăit pe această insulă între 1704 și 1709, a fost eroul romanului Robinson Crusoe de Daniel Defoe.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MAS AFUERA, insulă chiliană în arh. Juan Fernández, cunoscută și sub numele de Alexander Selkirk.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Maș v. Toma I 3.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Cornus mas L., « Corn ». Specie care înflorește primăvara, cu mult înaintea înfrunzirii. Flori galbene în cime umbeliforme, mici, sesile, înconjurate de un involucru format din 4 bractee rotunde. Frunze ovat-eliptiee, acuminate, scurt-pețiolate, 3-6 perechi nervuri laterale curbate, pubescente, toamna se înroșesc. Arbore, cca 8 m înălțime, scoarța se exfoliază în solzi, lujerii roșii-purpurii, fin-păroși, coronament rar, luminos, muguri opuși. Fructe, drupe eliptice, roșii-strălucitor sau purpurii, se coc în aug.-sept., comestibile (gem, dulceață).
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
mas s. m. sg. (țig.) 1. carne. 2. hrană, mâncare.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MAS s. n. (Mold. și Transilv.) Faptul de a mînca; popas peste noapte; p. e x t. loc de popas peste noapte. Cînd fu la alt mas pre noapte dormind, să veade în vis la loc vederos stînd. DOSOFTEI, V. S. decembrie 236r/35. Nu era putință să meargă omul pe drumuri. . . de putoarea mare unde se tîmpla masul [lăcustelor]. N. COSTIN, LET. II, 63/10. Fiindu-le masul acolo, iar peste noapte veste de la oaste. . . au venit (începutul sec. XVIII). MAG. IST. II, 160/8. Unde întunearecul îl apuca, acolea popasul și masul își făcu. CANTEMIR, IST. 299, cf. BUDAI-DELEANU, LEX. Are să ne fie masul în pădure. CREANGĂ, P. 128, cf. id. A. 15. Sosește și el în poiana ceea unde-a fost masul ș-al frate-so. F (1883), 171. Într-o zi, la poartă, Bătu. . . O fată de-mpărat, cerînd Un loc de mas. COȘBUC, P. I, 66. Nu prea avem loc de mas. HOGAȘ, M. N. 77. Domnia ta m-aștepți. . . într-un loc pe apa Ozanei, care se cheamă Bradu Mare. Acolo te găsesc și acolo ne-a fi masul. SADOVEANU, O. XIII, 706. Acela li-i masu, Acela-i popasu. MARIAN, D. 115. Ei, măi omule, cum di n-ai găsit nicăiri loc di mas? ȘEZ. VIII, 95, cf. T. PAPAHAGI, M. 224. * E x p r. (învechit) A se așeza de (sau pe) mas sau a cădea la (sau de) mas, a rămînea) cu masul = a petrece noaptea, a mînea (1) S-au așezat acolo de mas. URECHE, LET. I, 183/4. Undea cădea [stolul de lăcuste] la mas, ca albinele de gros dzăcea. M. COSTIN, ap. GCR I, 201/31. (Regional) A-l ajunge (pe cineva) masul = a-l apuca seara sau noaptea într-un anumit loc. Trei zile pe drum mergea. Masu unde-l ajungea? Frunzuliță de brînduș, L-ajunse masu în Ruși. MAT. FOLK. 53. A primi (sau a lăsa pe cineva) de mas = a adăposti, a găzdui (pe cineva) peste noapte. Nu mi-ți primi de mas, căci sînt străină și de departe? MARIAN, NA. 223. Nimerește într-un sat. . . și-ncepu a bate pe la ușile oamenilor, să-l lase de mas. RETEGANUL, P. I, 11, cf. IV, 71, ALR II 4841/219, 386. ♦ Găzduire peste noapte. Au mulțămit. . . pentru mas. SBIERA, P. 124. - Pl.: masuri. – Lat. mansum.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎNEÁ vb. II. Intranz. 1. (Învechit și popular; adesea determinat prin „de noapte”, „peste noapte”, „noaptea” etc.) A petrece undeva noaptea; a se adăposti, a rămíne, a dormi undeva peste noapte; (regional) a măsălui. Turnați-vă la casa slugiei voastre și măneți acolea. . . Și demăneață sculați-vă și meargeți pre calea voastră. PALIA (1581), 69/6. Au însărat și s-au plecat dzua, și întră să măie cu dînșii (a. 1650-1675). GCR I, 232/15. Descăleca la un om să ămîie, iară acela. . . să sculă noaptea asupra oaspelui și-l ucisă. DOSOFTEI, V. S. noiembrie 117r/31. Într-aceea noapte am căutat. . . a nu mînere supt cort. M. COSTIN, LET. I, 281/37. Pe urmă au sosit și însuși căpitanul Timoftei. . . și acolo în cîmpu au descălecat să mîie. . . Și i-au audzit acel capitan vorovind. . . : „Să ne mînecăm dimineață”. NECULCE, L. 214. Viind pe drum au mas pe drum la un loc și el visă noaptea și dimineața spusă boierilor săi visul. ALEXANDRIA (1784), 7r/13. Va mearge și va benchetui cu alții mîind noaptea la casă streină. PRAVILA (1814), 103/23. Mîind în noaptea aceea pă țermurii mării, a doua zi dis-de-dimineațâ pornirăm prin ostrov. GORJAN, H. II, 43/5. Aici maserăm noaptea și a doua zi cercetarăm cetatea. CODRU-DRĂGUȘANU, C. 22. Astă noapte . . . o mas peste deal, cu o ceată de slujitori de cei noi, de jandari. ALECSANDRI, T, 217. Mase o noapte într-un obscur ospel din suburbiu. F (1 877), 73. D-ta poți să mîi astă noapte și în pădure; nu cred că-i muri de urît. CREANGĂ, P. 127, cf. id. A. 23. Aseară m-am oprit să mîi în Bad-Elster. CARAGIALE, O. VII, 175, cf. ISPIRESCU, L. 104. Călătorii ajunseră în sat. . . și maserâ peste noapte acolo. MACEDONSKI, O. III, 15. Te rog să mă primești să mîn la dumneata pănă dimineața. HOGAȘ, M. N. 77. Păcurarul care rămîne ziua la stînă și se odihnește, noaptea trebuie să doarmă (să mîie) la sterpe, care mîn separat. PRECUP, P. 9. Ajungem pe cu sară la Costești. . . Am mas noi acolo; dimineața . . ., mînă, nene, spre Pitești. PREDA, Î. 81, cf. ALECSANDRI, P. P. 129, TEODORESCU, P. P. 462. Lelea cu cozile-ntoarse, Nu mai mîne-o noapte acasă. MARIAN, SA. 16. Am rătăcit și nu știu unde să merg peste noapte, fii bun, lasă-mă să mîn la d-ta. RETEGANUL, P. II, 65, cf. ȘEZ. I, 206, VASILIU, P. L. 17. Într-o sară o mînat la noi doi oamini. ALR I 308/333. Am o vacă bălaie, Mîne noaptea prin gunoaie (Luna). GOROVEI, C. 212. ◊ E x p r. (Regional) Mîie (sau mînea-o-ar) (pe) unde a înserat = a) de nu s-ar mai întoarce ! de nu I-aș mai vedea niciodată ! Nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat și mîie pe unde a înserat, fusese un om foarte harnic. RETEGANUL , P. V, 22, cf. IV, 53. Acela era . . . dracul în chip de domnișor învățat, mînea-o-ar acolo unde a înserat, PAMFILE, D. 68; b) (substantivat, eufemistic) dracul. I CR. III, 286, cf. CANDREA, F. 115. 2. (Învechit și regional) A rămîne, a se opri, a poposi o vreme undeva; a se așeza. Ori în ce cetate au sat veți întra, cercetați cine iaste într-însa harnic și acolo măneți pănă veți ieși (a. 1 650- 1675). GCR I, 194/28. Undea mănea [lăcustele], rămînea pămîntul negru, împuțit. M. COSTIN, ap. GCR I, 201/35. Limbile [balauri]lor pune-le-oi în sîn, Ca să le vadă zîna mea bălaie, Cînd ziua va veni la ea să mîn. BENIUC, V. 72. Turcii mînea-n sat la rumâni, aldată plecau mai departe, se plimbau prin țara. GRAIUL, I, 105. ◊ E x p r. (Parcă) i-au mas șoarecii (sau o cireadă de boi) în pîntece, se spune despre un om care este mereu flămînd, căruia îi este mereu foame, care mănîncă mult, cu lăcomie. Ia mai îngăduiți oleacă, măi, zise Ochilă, că doar nu v-au mas șoarecii în pîntece. CREANGĂ, P. 259. Ai flămînzit?. . . Mai așteaptă, doar n-a mas o cireadă de boi în pântecele tău. CONTEMPORANUL, VII, 99. ◊ F i g. Cine mi-a mînca de carne și va bea și de-al mieu sînge, Acela-n-tru mine mîne, și eu încî sînt într-însul (cca 1679-1680). GCR I, 242/14. 3. (Învechit) A rămîne într-o anumită stare, situație; a rămîne neschimbat, a se menține sub un anumit aspect. Mîsaiu în ticală (a. 1550-1600). GCR I, 9/10. O întinsără pre grătariu de o frigea pre foc. Șî masă nearsă, că nu o prinsă focul. DOSOFTEI, V. S. septembrie 20r/16. Tu singur în putreziciunea viermilor șâzi mîind descoperit. BIBLIA (1688), 3641/5. 4. (Regional) A mai rămîne (dintr-un tot). Eram o sută de oameni în atelier. Trăgeam șine încovoiate de fier. într-o zi am mas 99. VINTILĂ, O. 31. – Prez. ind.: mîn și (învechit și regional) mîi; perf. s. măsei; conjunct, și: să mîi; part. mas; ger. și: mîind. - Și: (rar) mîne (BL II, 101) vb. III, (regional) mîná vb. I. – Lat. manere.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎȘ interj. (Popular; mai ales repetat sau în corelație cu „fîș”) Cuvînt care imită zgomotul produs de iarbă, frunze etc. (mișcate de vînt, de mîna omului, de trecerea unei insecte etc.). Pe cîmp, așa liniște de toate patru părțile că se puteau auzi cum țîrîiau și forfoteau gîngâniile, miș, miș pîn păiș. CARAGIALE, S. N. 255, cf. MAT. FOLK. 1212. Miș, miș Prin păiș; Haci, haci Prin copaci (Coasa). TEODORESCU, P. P. 224. Miș, miș Pîn păiș, Cotcodaci Pîn copaci (Coasa). MAT. FOLK. 533, cf. PĂSCULESCU, L. P. 89, GOROVEI, C. 114. Fîș, Mîș, Prin păiuș, Mare tulihoi am scos [Porumbul]. PAMFILE, C. 30, cf. PASCU, C. 69. ◊ E x p r. (Substantivat, regional) A veni ca mîșu = a veni încet, pe furiș, pe nesimțite. Cf. ARH. OLT. XXI, 269. A nu zice nici mîș = a nu zice nimic, a tăcea chitic. GLOSAR REG. – Și: miș interj. – Onomatopee.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
participiu (PT4) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V518) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
mas, masăparticipiu
- comentariu Menționat ca adj., fără explicație. DMLR
mas, masurisubstantiv neutru
-
- În noaptea aceea la fîntînă mi-a fost masul și n-am închis ochii nici cît ai scăpăra din amnar. CREANGĂ, 15. DLRLC
- 1.1. Loc de popas peste noapte. DEX '09 DEX '98 NODEX
- 1.2. Găzduire peste noapte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Au mulțămit babei frumos pentru mas. SBIERA, P. 124. DLRLC
-
-
etimologie:
- mansum DEX '09 DEX '98 NODEX
mânea, mânverb
- 1. A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Nu-l las niciodată să se depărteze ori să mîie la conacul tîrlei, dincolo peste Olt. GALACTION, O. I 65. DLRLC
- Călătorii ajunseră în sat... și maseră peste noapte acolo. MACEDONSKI, O. III 15. DLRLC
- Mîi de noapte aici; pleci mîine pe lumină. CARAGIALE, P. 36. DLRLC
- (Parcă) i-au mas șoarecii (sau o cireadă de boi) în pântece (sau în burtă), se spune despre un om care este mereu flămând, căruia îi este mereu foame, care mănâncă mult, cu lăcomie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ia mai îngăduiți oleacă măi, zise Ochilă, că doar nu v-au mas șoarecii în pîntece. CREANGĂ, P. 259. DLRLC
- Ai flămînzit?... Mai așteaptă, doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. CONTEMPORANUL, VII 99. DLRLC
-
-
etimologie:
- manere DEX '09 DEX '98 NODEX