2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MARȘRUTIZARE, marșrutizări, s. f. Acțiunea de a marșrutiza și rezultatul ei. – Din marșrut (după rus. marșrutizațiia).

MARȘRUTIZARE, marșrutizări, s. f. Acțiunea de a marșrutiza și rezultatul ei. – Din marșrut (după rus. marșrutizațiia).

marșrutizare sf [At: SCÎNTEIA, 1953, nr. 2584 / Pl: ~zări / E: de la marșrut cdp rs маршрутизация] 1-2 Utilizare a metodei marșrutului (4, 6).

MARȘRUTIZARE s.f. Acțiunea de a marșrutiza și rezultatul ei; introducere a marșrutului. [< marșrut, după rus. marșrutizațiia].

marșrutizare s. f. Asigurarea circulației trenurilor de marfă fără opriri pe traseu ◊ „Centrala noastră, împreună cu Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor, a stabilit ca în acest an să se treacă la marșrutizarea transportului pe calea ferată în aproape toate fabricile. Ce înseamnă aceasta? Prin măsura adoptată se asigură aprovizionarea în flux continuu a fabricilor cu sfeclă de zahăr proaspătă, evitarea staționărilor în vagoane [...]” R.l. 21 VIII 78 p. 4 (din marșrut; DEX, DN3)

MARȘRUTIZA, marșrutizez, vb. I. Tranz. A folosi metoda marșrutului în căile ferate sau în tehnică. – Din marșrutizare (derivat regresiv).

MARȘRUTIZA, marșrutizez, vb. I. Tranz. A folosi metoda marșrutului în căile ferate sau în tehnică. – Din marșrutizare (derivat regresiv).

marșrutiza vt [At: DN / Pzi: ~zez / E: drr marșrutizare] 1-2 A folosi metoda marșrutului (4, 6) în căile ferate sau în tehnică.

MARȘRUTIZA vb. I. tr. A introduce, a folosi metoda marșrutului. [< marșrutizare].

MARȘRUTIZA vb. tr. a folosi metoda marșrutului. (după rus. marșrutizațiia)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

marșrutizare (desp. mar-șru-/marș-ru-) s. f., g.-d. art. marșrutizării; pl. marșrutizări

!marșrutizare (mar-șru-/marș-ru-) s. f., g.-d. art. marșrutizării; pl. marșrutizări

marșrutizare s. f. (sil. mf. marș-), g.-d. art. marșrutizării; pl. marșrutizări

marșrutiza (a ~) (desp. mar-șru-/marș-ru-) vb., ind. prez. 1 sg. marșrutizez, 3 marșrutizea; conj. prez. 1 sg. să marșrutizez, 3 să marșrutizeze

!marșrutiza (a ~) (mar-șru-/marș-ru-) vb., ind. prez. 3 marșrutizea

marșrutiza vb. (sil. mf. marș-), ind. prez. 1 sg. marșrutizez, 3 sg. și pl. marșrutizea

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MARȘRUTIZÁRE s. f. Acțiunea de a marșrutiza și rezultatul ei. Printr-o mai rapidă extindere a marșrutizării trenurilor, organizarea transporturilor va putea fi ridicată la un nivel mai înalt. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2584. - Pl.: marșrutizări. – De la marșrut (după rus. ).

MARȘRUTIZA vb. I. T r a n z. A introduce, a folosi metoda marșrutului (2). DN. Prez. ind.: marșrutizez. – Derivat regresiv de la marșrutizare.

Intrare: marșrutizare
marșrutizare substantiv feminin
  • silabație: mar-șru-, marș-ru- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marșrutizare
  • marșrutizarea
plural
  • marșrutizări
  • marșrutizările
genitiv-dativ singular
  • marșrutizări
  • marșrutizării
plural
  • marșrutizări
  • marșrutizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: marșrutiza
  • silabație: mar-șru-, marș-ru- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • marșrutiza
  • marșrutizare
  • marșrutizat
  • marșrutizatu‑
  • marșrutizând
  • marșrutizându‑
singular plural
  • marșrutizea
  • marșrutizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • marșrutizez
(să)
  • marșrutizez
  • marșrutizam
  • marșrutizai
  • marșrutizasem
a II-a (tu)
  • marșrutizezi
(să)
  • marșrutizezi
  • marșrutizai
  • marșrutizași
  • marșrutizaseși
a III-a (el, ea)
  • marșrutizea
(să)
  • marșrutizeze
  • marșrutiza
  • marșrutiză
  • marșrutizase
plural I (noi)
  • marșrutizăm
(să)
  • marșrutizăm
  • marșrutizam
  • marșrutizarăm
  • marșrutizaserăm
  • marșrutizasem
a II-a (voi)
  • marșrutizați
(să)
  • marșrutizați
  • marșrutizați
  • marșrutizarăți
  • marșrutizaserăți
  • marșrutizaseți
a III-a (ei, ele)
  • marșrutizea
(să)
  • marșrutizeze
  • marșrutizau
  • marșrutiza
  • marșrutizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

marșrutizare, marșrutizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a marșrutiza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • marșrut (după limba rusă marșrutizațiia). DEX '09 DEX '98 DN

marșrutiza, marșrutizezverb

  • 1. A folosi metoda marșrutului în căile ferate sau în tehnică. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.