8 definiții pentru martensită
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MARTENSITĂ s. f. Constituent structural din aliaj fier-carbon la oțelurile călite. – Din fr. martensite.
MARTENSITĂ s. f. Constituent structural din aliaj fier-carbon la oțelurile călite. – Din fr. martensite.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
martensită sf [At: DN / Pl: ~te / E: fr martensite] Constituent structural din aliaj fîer-carbon la oțelurile călite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARTENSITĂ s.f. (Tehn.) Constituent al oțelului. [< fr. martensite].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARTENSITĂ s. f. constituent structural al oțelurilor călite, cu o densitate foarte mare. (< fr. martensite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
martensită s. f., g.-d. art. martensitei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
martensită s. f., g.-d. art. martensitei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
martensită s. f., g.-d. art. martensitei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
MARTENSÍTĂ (< fr. {i}; {s} n. pr. A. Martens) s. f. Constituent al oțelului călit, caracterizat prin duritate foarte mare. Este formată din granule fine de ferită (2), care conține carbon în soluție metastabilă; are aspect acicular.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
martensităsubstantiv feminin
- 1. Constituent structural din aliaj fier-carbon la oțelurile călite. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- martensite DEX '09 DEX '98 DN