MARTÁC, martaci, s. m. (Pop.) Stâlp, bârnă, par de lemn, întrebuințat ca material de construcție. – Din tc. mertek.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MARTÁC s. v. căprior, cătușă, chingă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

martác (martáci), s. m. – Par, țăruș. Tc. mertek „lemn fasonat” (Șeineanu, II, 249; Berneker, II, 38; Tiktin; Lokotsch 1458), cf. bg. martak. – Der. mărtăci, vb. (a pune bîrne la acoperiș).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

martác s. m., pl. martáci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÂRTÁC s. v. cotoi, motan, pisoi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink