MARȘ, (1, 2, 3) marșuri, (4, 5) interj. 1. S. n. Mers, deplasare a unei unități militare sau a unui grup organizat (într-o anumită formație). ◊ Marș forțat = marș executat cu o viteză sporită față de cea normală. ♦ (Înv.) Distanță parcursă de o unitate militară în 24 de ore. ♦ Acțiune militară viguroasă îndreptată asupra unui obiectiv. ♦ Probă atletică de mers rapid pe distanțe lungi. ♦ P. gener. Deplasare, drum, cursă (obositoare). 2. S. n. Compoziție muzicală puternic ritmată, care adesea reglează cadența pasului unei formații, a unui cortegiu etc. 3. S. n. Compoziție literară în versuri, scrisă spre a fi cântată pe o arie de marș (2). 4. Interj. Cuvânt cu care se comandă pornirea unei unități militare sau a unui grup organizat. 5. Interj. Cuvânt cu care se gonește un câine sau, p. gener., un om. – Din fr. marche, germ. Marsch.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MARȘ¹ ~uri n. 1) Mers ordonat și cadențat. A merge în ~. 2) Mișcare a unor unități militare (într-o anumită formație). ◊ ~ forțat marș executat cu o viteză mai sporită decât cea obișnuită (de o unitate militară). 3) Compoziție muzicală cu ritm vioi, cadențat. 4) Poezie lirică patriotică. 5) sport Probă atletică caracterizată prin deplasarea la pas. /<fr. marche, germ. Marsch
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MARȘ² interj. 1) (se folosește pentru a da comanda de pornire militarilor) Înainte marș! 2) (se folosește pentru a alunga un animal sau în mod grosolan o persoană) Pleacă! Afară! Marș de aici! /<fr. marche, germ. Marsch
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MARȘ s.n. 1. Mers, mișcare a unei trupe (într-o anumită formație). ♦ Acțiune militară puternică de mare amploare, îndreptată contra unui obiectiv. ♦ Probă atletică pedestră, în timpul căreia concurenții sunt obligați să meargă repede fără a alerga. 2. Piesă muzicală cu ritm puternic, după care se potrivește cadența pasului unei trupe, a unui cortegiu etc. 3. Poezie lirică patriotică scrisă pentru a putea fi cântată după melodia unui marș (2). [Cf. fr. marche, germ. Marsch, rus. marș, it. marcia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MARȘ interj. 1. Comandă de pornire a unei trupe. 2. Cuvânt cu care se alungă un câine; cuvânt cu care se îndepărtează în mod brutal un om. [< fr. marche < marcher – a merge].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MARȘ I. s. n. 1. deplasare a unei trupe sau a unei (grupări de) nave (într-o anumită formație). ♦ ~ forțat = marș executat cu o viteză sporită față de cea normală. 2. probă de atletism în timpul căreia concurenții sunt obligați să meargă repede, fără a alerga. 3. piesă muzicală cu o mișcare uniformă sugerând pasul cadențat de defilare al unei trupe, al unui cortegiu etc. 4. poezie lirică patriotică scrisă pentru a putea fi cântată după melodia unui marș (3). 5. operație de extragere și introducere în sondă a garniturii de foraj. II. interj. 1. comandă de pornire a unei trupe. 2. cuvânt cu care se alungă un câine, se îndepărtează în mod brutal un om. (< fr. marche, germ. Marsch)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MARȘ s., interj. 1. s. (reg.) mașir. (A făcut un ~ de peste 20 km.) 2. interj. (MIL.) (rusism înv.) stupai! (Înainte, ~!) 3. interj. pleacă!, (reg.) mașir!, (rusism reg.) pașol! (~ de aici, obraznicule!) 4. interj. afară!, ieși!, pleacă! (~ din cameră!) 5. interj. (reg.) jabă!, ni!, odâr!, țibă!, țâlea! (~, Grivei!)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

marș (márșuri), s. n. – Mers. Fr. marche. Cf. marș, interj. (hai, înainte; afară), din fr. marche, se întrebuințează ca ordin pentru soldați sau pentru cîini, cf. Graur, BL, VI, 155. – Comp. marșrută, s. f. (rută, itinerar), din germ. Marschrute, cf. rus. maršrut; mărșălui, vb. (a merge în marș), după germ. marschieren, rus. marširovati.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

marș interj.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

marș s. n., pl. márșuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

Mars, fiul lui Iupiter și al Iunonei și una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei (alături de Iupiter și de Quirinus). Romanii îl considerau drept protectorul lor și tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renașterii naturii, devenind mai tîrziu zeul războiului și al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. (Pentru diferitele legende legate de numele lui, v. Ares).
Sursa: Mitologic (1969) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORGANIZAREA AERIANĂ A SIGURANȚEI MARȘULUI acoperirea aeriană și apărarea antiaeriană a punctelor obligate în cazul deplasării organizate a trupelor dintr-un raion în altul folosind mijloacele de transport din dotare.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

marș (‹ fr. marche) 1. Piesă corală sau orchestrală în mișcare pregnantă (în măsurile 4/4, 2/4 sau 3/8, mai rar în 3/4), sugerând pasul cadențat de defilare militară. Există m. de fanfară (6), m. de concert (1), m. ale trupei (pe diferite arme). 2. Piesă de caracter din literatura instr. (poate fi chiar parte a unei suite* sau simfonii* sub titlul de m. nupțial, m. funebru ca de ex. în lucrări de Schubert, Mendelssohn-Bartholdy, Chopin, Ceaikovski, Chabrier). În opere*, m. este adesea prezent (Campra, Destouches, Rameau, Händel, Gluck, Mozart, Beethoven, Meyerbach, Berlioz, Wagner, Gounod, Verdi, Prokofiev etc.).
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

marș armonie v. progresie.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Gradivus, denumire purtată de zeul Mars.
Sursa: Mitologic (1969) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Mamers, denumire purtată de zeul Mars.
Sursa: Mitologic (1969) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Mavors, denumire purtată de zeul Mars.
Sursa: Mitologic (1969) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Quirinus 1. În mitologia romană, veche divinitate războinică, de origine sabină, identificată uneori cu zeul Mars, alteori cu Ianus. 2. Denumire purtată de Romulus după moarte, cînd a fost trecut în rîndul zeilor.
Sursa: Mitologic (1969) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink