MARICULTÚRĂ, mariculturi, s. f. Cultură (2) a unor plante și animale marine bogate în proteine; oceanicultură, acvacultură. – Din engl. mariculture.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MARICULTÚRĂ s. f. cultură de plante și animale marine de interes economic; acvacultură (1). (< engl. mariculture)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MARICULTÚRĂ s. oceanicultură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

maricultúră s. f., pl. maricultúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink