MARCESCÉNT, -Ă, marcescenți, -te, adj. (Bot.; despre frunze) Care se usucă, dar rămâne pe arbori în timpul iernii. – Din fr. marcescent.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MARCESCÉNT, -Ă adj. (Despre frunze) Care nu cade toamna, rămânând veștejită pe ramuri până primăvara. [< fr. marcescent, cf. lat. marcescere – a se veșteji].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MARCESCÉNT, -Ă adj. (despre frunze, fructe) care se usucă pe plantă, rămânând pe aceasta până primăvara; (despre corolă, caliciu) care persistă și după polenizare. (< fr. marcescent)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

marcescént adj. m., pl. marcescénți; f. sg. marcescéntă, pl. marcescénte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink