11 definiții pentru «marcator»   declinări

MARCATÓR, -OARE, marcatori, -oare, subst. 1. S. n. Unealtă agricolă folosită pentru a marca rândurile și locul cuiburilor în care se va pune sămânța sau răsadul. 2. S. m. și f. Persoană care lucrează la marcarea unor produse (industriale). 3. S. m. (Sport) Persoană care marchează (4) puncte sau goluri pentru echipa sa. – Marca + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MARCATÓR1 ~oáre n. Unealtă pentru marcarea locului de plantare sau de semănare a culturilor agricole. /a marca + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MARCATÓR2 ~i m. Persoană specializată în lucrările de marcare. /a marca + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MARCATÓR s.n. 1. Unealtă folosită pentru a fixa locurile cuiburilor de însămânțare. 2. Dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice. [< marca + -tor].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MARCATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care marchează un obiect. [< marca + -tor].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MARCATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care jalonează un teren, un traseu. II. s. n. 1. unealtă agricolă pentru fixat locurile cuiburilor de însămânțare. 2. dispozitiv al unei mașini de semănat etc. care servește la menținerea distanței constante între rânduri. 3. dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice. 4. glonț trasor. III. s.m. (sport) cel care marchează puncte, goluri pentru echipa sa. (< marca + -tor)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MARCATÓR s. (înv.) marcher. (~ de produse industriale.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

marcatór (persoană) s. m., pl. marcatóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

marcatór (unealtă) s. n., pl. marcatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

marcatoáre s. f., g.-d. art. marcatoárei; pl. marcatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

marcatór s.m. (sport) Autor al unor goluri sau puncte pentru echipa sa ◊ „Doar 2 spanioli [...] fac parte din primii 8 jucători de pe lista marcatorilor actualului campionat spaniol.” Săpt. 15 IX 85 p. 8; v. și portret-robot (din marca + -tor; DN, DEX, DN3 – alte sensuri, DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink