MANUTÁNȚĂ, manutanțe, 1. Subunitate în cadrul armatei care se ocupă cu depozitarea cerealelor panificabile și care este dotată cu instalațiile și utilajul necesar fabricării pâinii pentru militari. 2. Operație de deplasare (uneori de cântărire, măsurare, ambalare) a materialelor, produselor, deșeurilor etc. în interiorul unei fabrici, al unui depozit etc. [Var.: manutențiúne s. f.] – Din fr. manutention.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MANUTÁNȚĂ ~e f. înv. Serviciu de intendență care se ocupa de fabricarea pâinii pentru militari; brutărie militară. /<fr. manutention
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MANUTÁNȚĂ s.f. Brutărie în care se face pâine pentru armată. [Cf. fr. manutention].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MANUTÁNȚĂ s. f. 1. brutărie pentru armată. 2. deplasare și depozitare a mărfurilor în vederea vânzării, a expedierii. (< fr. manutention)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

manutánță (manutánțe), s. f. – Intendență, loc unde se face pîinea cazonă. Fr. manutention; rezultatul normal ar fi *manutanție (ca și compoziți(un)e din composition).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

manutánță s. f., g.-d. art. manutánței; pl. manutánțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink