opțiuni
  • info
10 definiții pentru mansuet

Explicative DEX

mansuet, ~ă a [At: CĂLINESCU, S. 8 / Pl: ~eți, ~e / E: fr mansuet cf it mansueto] (Liv) Blând.

MANSUET, -Ă adj. (Liv.) Blînd, indulgent, bun. [Pron. -su-et. / < lat. mansuetus, it. mansueto, cf. fr. mansuet].

MANSUET, -Ă adj. blând, indulgent, bun. (< lat. mansuetus, it. mansueto)

Ortografice DOOM

mansuet (livr.) (desp. -su-et) adj. m., pl. mansueți; f. mansuetă, pl. mansuete

mansuet (livr.) (-su-et) adj. m., pl. mansueți; f. mansuetă, pl. mansuete

mansuet adj. m. (sil. -su-et), pl. mansueți; f. sg. mansuetă, pl. mansuete

Sinonime

MANSUET adj. v. blajin, blând, bun, domol, pașnic.

mansuet, -ă adj. (în opoz. cu „violent”; livr.; despre ființe) v. Blajin. Blând. Bun. Domol. Moale. Neagresiv. Nemânios. Pașnic.

mansuet adj. v. BLAJIN. BLÎND. BUN. DOMOL. PAȘNIC.

Tezaur

MANSUÉT, -Ă adj. (Livresc) Blînd, blajin, omenos, bun. Înfățișarea-i mansuetă și suavă. CĂLINESCU, S. 8. - Pl.: mansueți, -te. – Din fr. mansuet. – Cf. it. m a n s u e t o.

Intrare: mansuet
mansuet adjectiv
  • silabație: man-su-et info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mansuet
  • mansuetul
  • mansuetu‑
  • mansuetă
  • mansueta
plural
  • mansueți
  • mansueții
  • mansuete
  • mansuetele
genitiv-dativ singular
  • mansuet
  • mansuetului
  • mansuete
  • mansuetei
plural
  • mansueți
  • mansueților
  • mansuete
  • mansuetelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mansuet, mansuetăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.