MANSUÉT, -Ă adj. (Liv.) Blând, indulgent, bun. [Pron. -su-et. / < lat. mansuetus, it. mansueto, cf. fr. mansuet].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MANSUÉT, -Ă adj. blând, indulgent, bun. (< lat. mansuetus, it. mansueto)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MANSUÉT adj. v. blajin, blând, bun, domol, pașnic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mansuét adj. m. (sil. -su-et), pl. mansuéți; f. sg. mansuétă, pl. mansuéte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink