MANSÁRDĂ, mansarde, s. f. Încăpere sau ansamblu de încăperi locuibile, așezate imediat sub acoperiș (având tavanul și pereții oblici și neregulați); etaj situat imediat sub acoperișul unei clădiri. – Din fr. mansarde.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MANSÁRDĂ ~e f. 1) Încăpere de locuit situată direct sub acoperișul unei case. 2) Etaj aflat sub acoperiș. /<fr. mansarde
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MANSÁRDĂ s.f. Ultimul etaj al unei case, așezat sub acoperiș, cu tavanul înclinat și amenajat ca locuință. [< fr. mansarde, cf. Mansard, arhitect francez].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MANSÁRDĂ s. f. etaj situat sub acoperiș, cu tavanul înclinat și amenajat ca locuință. (< fr. mansarde)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MANSÁRDĂ s. (glumeț) cucurigu. (Locuiește la ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mansárdă s. f., g.-d. art. mansárdei; pl. mansárde
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

mansardă, mansarde s. f. cap.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a fi mobilat la mansardă expr. a avea o cultură generală solidă, a fi școlit / învățat.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a-și face mansarda expr. a urma un tratament dentar.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink