MANITÁRE, manitări, s. f. Acțiunea de a se manita. – V. manita.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MANITÁRE s.f. Alterare a vinurilor provocată de bacterii specifice. [< manita].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

manitáre s. f., g.-d. art. manitării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MANITÁ, pers.3 manitează, vb. I. Refl. (Despre vin) A se altera sub acțiunea unor bacterii specifice care transformă zahărul în manită. – Din manită.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MANITÁ vb. refl. (despre vin) a se altera sub acțiunea unor bacterii specifice, care transformă zahărul în manită. (< manită)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

manitá vb., ind. prez. 3 sg. maniteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink