MANÉTĂ, manete, s. f. Mică pârghie de mână cu care se declanșează sau se oprește un mecanism, un motor etc.; manelă. – Din fr. manette.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MANÉTĂ ~e f. Pârghie mică folosită la declanșarea, oprirea și manevrarea manuală a unui mecanism sau instalații. /<fr. manette
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MANÉTĂ s.f. Pârghie mică de mână, cu care se pornește, se mișcă sau se oprește un motor, un robinet etc.; manelă. [< fr. manette].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MANÉTĂ s. f. pârghie mică, cu care se acționează manual un mecanism de comandă, de reglare etc. (< fr. manette)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
manétă s. f., pl. manéte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MANETA DE ADMISIE A GAZELOR ÎN MOTOR mică pârghie de comandă care servește la modificarea turației motorului.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
manetă, manete s. f. penis în erecție.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink