4 definiții pentru mandala

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mandala s. f. (În budism și tantrism) imagine-simbol servind ca instrument al contemplației; cerc magic. (< fr. mandala)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MANDALA (cuv. sanscrit „cerc”) s. f. Mulțime de cercuri și pătrate combinate în mod variat, pentru a construi o diagramă, care, în unele religii orientale, reprezintă un simbol al cosmosului și diversele conexiuni cu divinitatea; folosită adeseori ca suport pentru concentrare și meditație. În psihologia abisală a lui G. Jung, m. sunt interpretate ca simboluri ale individualității.

MANDALA, vârf în E M-ților Maoke, în partea central-nordică a ins. Noua Guinee, în prov. Irian Jaya (Indonezia). Alt.: 4.760 m.

Intrare: mandala
substantiv feminin (F159)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mandala
  • mandala
plural
  • mandale
  • mandalele
genitiv-dativ singular
  • mandale
  • mandalei
plural
  • mandale
  • mandalelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mandala, mandalesubstantiv feminin

  • 1. (În budism și tantrism) Imagine-simbol servind ca instrument al contemplației; cerc magic. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.