MÁLAGA s. f. Vin (foarte) dulce obținut în podgoriile din jurul orașului spaniol Malaga. – Din sp., fr. malaga.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MÁLAGA s.f. Specialitate de vin din viță de Malaga. [< fr. malaga, cf. Málaga, oraș în sudul Spaniei].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MALÁGA s. m. varietate de struguri cu bobul mare, roșu închis. ◊ vin dulce din viță de Malaga. (< sp., fr., it. malaga)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
málaga s. m.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MALAGA, oraș în S Spaniei (Andaluzia), la 544 km S de Madrid, port la M. Mediterană; 532,4 mii loc. (1995). Nod de comunicații. Aeroport. Șantier naval. Siderurgie; ind. chimică (îngrășăminte), mat. de constr., textilă, alim. (ulei de măsline, vin, bere). Celebră piață pentru vinuri. Importă petrol și exportă vinuri, ulei de măsline, cereale, citrice, măsline și minereu de fier. Muzeu de artă cu piese din sec. 17. Universitate (1972). Renumit centru de ceramică (din sec. 13). Principalul centru turistic și balnear de pe Costa del Sol. Oraș vechi, cu importante monumente istorice și arhitectonice: ruinele amfiteatrului roman, fortăreața maură Alcazaba (sec. 9-11, reconstruită în sec. 20), biserica San Pedro de Alcántara (sec. 6), castelul Gibralfaro (inițial fortăreață maură, reconstruită în sec. 13-14), azi muzeu de Arheologie, catedrală (1522-1528), biserica Nuestra Señora de la Victoria (1693), Primăria (1924). Fundat de fenicieni (sec. 11 î. Hr.), a intrat sub stăpânirea romană (205 î. Hr.), apoi arabă (din 711). În 1487 a fost recucerit de Ferdinand de Aragón și Isabela de Castilla.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink