MAJORDÓM, majordomi, s. m. (În Franța, în evul mediu) Intendent al domeniilor regale și al palatului; p. gener. persoană însărcinată cu administrarea unui palat (regal sau princiar); p. ext. șeful personalului de serviciu din casele nobililor sau ale marilor bogătași. – Din fr. majordome.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MAJORDÓM ~i m. 1) Persoană responsabilă de administrarea palatului regal sau princiar. 2) Șef al personalului de serviciu din casele nobililor sau ale marilor bogătași. /<fr. majordome, germ. Majordom
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MAJORDÓM s.m. Intendentul unui palat regal sau princiar; (p. ext.) șef al personalului de serviciu în casele marilor nobili și bogătași. [< fr. majordome, germ. Majordom, cf. lat. maior – șef, domus – casă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MAJORDÓM s. m. intendent al unui palat regal sau princiar; (p. ext.) șef al personalului de serviciu într-o casă bogată. (< fr. majordome)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

majordóm s. m., pl. majordómi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink