6 definiții pentru maimuțar
Explicative DEX
maimuțar sm [At: DAVIDOGLU, M. 26 / Pl: ~i / E: pvb maimuțări] (Nob) Om neserios.
MAIMUȚAR, maimuțari, s. m. (Rar) Persoană care umblă cu maimuța prin bîlciuri; p. ext. om caraghios. Dar cine crezi că sînt, maimuțar... ori miner de vreme bună?! DAVIDOGLU, M. 26.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MAIMUȚAR, maimuțari, s. m. (Rar) Persoană care umblă cu maimuța prin bîlciuri; p. ext. om caraghios. – Din maimuță + suf. -ar.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de claudia
- acțiuni
Argou
maimuțar, maimuțari s. m. (intl.) hoț de serviete / de genți / de valize.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
maimuțar s.m. (arg.) v. Hoț. Pungaș.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
Tezaur
MAIMUȚAR s. m. (Neobișnuit) Om neserios, nestatornic. Să ieșim de aici: pleacă atîta lume ... Dar cine crezi că sînt, maimuțar, zăuaș, ori miner de vreme bună?! DAVIDOGLU, M. 26. - Pl.: maimuțări. – Postverbal al lui maimuțări.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
maimuțar, maimuțarisubstantiv masculin
- 1. Persoană care umblă cu maimuța prin bâlciuri. DLRLC
- 1.1. Om caraghios. DLRLC
- Dar cine crezi că sînt, maimuțar... ori miner de vreme bună?! DAVIDOGLU, M. 26. DLRLC
-
-
etimologie:
- maimuță + -ar. DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.