MAGNÓLIE, magnolii, s. f. Nume dat unor arbori exotici cu flori frumoase, mari, albe sau roșii, plăcut mirositoare, ale căror frunze sunt (la unele specii) întotdeauna verzi, cultivați ca plante decorative (Magnolia). [Pr.: -li-e] – Din germ. Magnolie, fr., it. magnolia.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MAGNÓLIE ~i f. Arbore exotic cu frunze strălucitoare, alterne, cu flori mari, mirositoare, cultivat ca plantă decorativă. /<germ. Magnolie, fr., it. magnolia
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MAGNÓLIE s.f. Arbust originar din Asia și din America, cu flori mari, frumoase și cu miros foarte plăcut, cultivat ca plantă de ornament. [Gen. -iei. / < germ. Magnolle, fr., it. magnolia, cf. Magnol – botanist francez].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MAGNÓLIE s. f. arbore exotic, originar din Asia și din America, cu flori mari, frumoase și cu miros foarte plăcut, cultivat ca plantă de ornament. (< germ. Magnolie, fr. magnolia)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
magnólie s. f. (sil. -li-e), art. magnólia (sil. -li-a), g.-d. art. magnóliei; pl. magnólii, art. magnóliile (sil. -li-i-)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MAGNÓLIE (‹ germ.; fr. {i}; {s} n. pr. Magnol, medic și botanist francez 1638-1715) s. f. Denumire dată unor specii de arbori exotici din genul Magnolia. Majoritatea sunt originare din Extremul Orient și S Americii de Sud și sunt cultivate ca plante decorative, datorită florilor mari și frumos colorate. Rezistente la ger și înghețuri, dar și la secetă și temperaturi ridicate. În România au fost introduse în parcuri și grădini. Lemnul este folosit pentru lambriuri și în tâmplăria artistică.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink