MAGISTRATÚRĂ, magistraturi, s. f. Corpul magistraților; funcția, profesiunea de magistrat; timpul cât își exercită funcția un magistrat. – Din germ. Magistratur, fr. magistrature.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MAGISTRATÚRĂ ~i f. 1) Corpul magistraților. 2) Funcția de magistrat. /<germ. Magistratur, fr. magistrature
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MAGISTRATÚRĂ s.f. 1. Funcție, demnitate de magistrat; durata funcției unui magistrat. 2. Corpul magistraților. [Cf. germ. Magistratur, fr. magistrature, it. magistratura].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MAGISTRATÚRĂ s. f. 1. funcție, demnitate de magistrat; durata acestei funcții. 2. corpul magistraților. 3. (fig.) funcție înaltă, de răspundere. (< germ. Magistratur, fr. magistrature)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

magistratúră s. f., g.-d. art. magistratúri; (timpul cât își exercită funcția un magistrat) pl. magistratúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink