maelstrom sn [At: IC. LUM. (1841), 215¹/20 / S și: mel~ / P: mel-ștrom / Pl: ~uri / E: fr Maelström, „canal al Mării Norvegiei”] (Liv) Vârtej puternic Si: bulboană, vâltoare, vârtej.

MAELSTROM s.n. Vîrtej, vîltoare. [Pron. mai-ström, var. merstrom. / < fr. maelström, canal al mării Norvegiei, unde se produc curenții turbionari puternici].

MAELSTROM MAL-STRÖM/ s. n. vârtej, vâltoare. (< fr. maelström)

merstrom sn [At: DN³ / Pl: nct / E: ger Meerstrom] (Liv) Frământare, curent de ape Si: văltoare.

MELSTROM s.n. v. merstrom.

MERSTROM s.n. (Liv.) Frămîntare, curent de ape; bulboană, vîltoare. [Var. melstrom, maelstrom s.n. [în DN]. / < germ. Meerstrom].

MERSTROM s. n. frământare, curent de ape; bulboană, vâltoare. (< germ. Meerstrom)

merstrom s. n.

MAELSTRÖM [məlstrəm] sau MALSTRØM [mälstrœm] (cuv. olandez malen „zdrobitor” și ström „curent”) s. n. Curent turbionar în Marea Norvegiei, în apropierea țărmului de NV a Norvegiei, care se deplasează de la V la E, cu o viteză de c. 12 km/oră, pe o lățime de 8 km, între ins. Moskenesøya (N) și ins. Mosken (S) din arh. Lofoten. Se manifestă ca un curent superficial foarte puternic, provocat de accelerarea mareei și de năvălirea apelor hulei, asigurând circulația apelor între Marea Norvegiei și G. Vestfjorden. Vânturile locale violente și vârtejurile sunt foarte periculoase pentru navigație. Referiri despre m. apar în unele cărți ale lui Jules Verne și Edgar Allan Poe.

MÉLSTROM subst. (Rar) Frămîntare de ape ; bulboană, vîltoare, vîrtej. Melstrom se numește un vîrtej mare de apă aproape de țărmul Norveghiei. IC. LUM. (1 841), 215¹/20. ◊ F i g. Surîdea fericită cînd o clipă Annie apărea și dispărea în melstromul circular al dansului. C. PETRESCU, V. 192. – Pl.: ? - Din germ. Meerstrom „ curent marin ”.