3 intrări

33 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂCEȘ, măceși, s. m. Gen de arbuști cu spini, cu flori roșii, trandafirii, galbene sau albe și cu fructe roșii; trandafir sălbatic, cacadâr, rujă, răsură2, rug1 (Rosa). [Var.: măcieș s. m.] – Et. nec.

MĂCEȘ, măceși, s. m. Gen de arbuști cu spini, cu flori roșii, trandafirii, galbene sau albe și cu fructe roșii; trandafir sălbatic, cacadâr, rujă, răsură2, rug1 (Rosa). [Var.: măcieș s. m.] – Et. nec.

MĂCIEȘ s. m. v. măceș.

măceș sm [At: N. TEST. (1648), 75v/2o / V: (reg) ~cieș (P: ~ci-eș), ~ciuieș (P: ~ciu-ieș), (rar) ~ciaș, (nob) ~ciș / Pl: ~i / E: nct] 1 Arbust spinos din familia rozaceelor, cu flori roșii, galbene sau roz, rar albe și cu fructe roșii folosite la prepararea ceaiurilor medicinale Si: trandafir sălbatic, (pop) răsură, (reg) cacadâr, rug, rujă (Rosa canina). 2 (Prc) Floare a măceșului (1). 3 (Bot; reg) Păducel (Crataegus Oxyacantha). 4 (Bot; rar) Moșmon (Mespilus germanica).

MĂCEȘ, măceși, s. m. (Și în forma măcieș) Arbust din familia rozaceelor, cu spini, cu flori roșii, trandafirii, galbene sau albe și cu fructe roșii (Rosa canina); rujă, cacadîr. Privighetoarea... bătea din cînd în cînd melodios în preajma mea, într-un măcieș bătrîn. SADOVEANU, N. F. 164. Boschete de măcieș întindeau triumfale arcuri roze. ANGHEL, PR. 57. E umed cimbrul pe colină, Măceșii par o florărie, MACEDONSKI, O. I 159. – Variantă: măcieș s. m.

MĂCEȘ ~i m. Specie de arbuști spinoși din familia rozaceelor, cu flori roșii, roz sau albe și cu fructe mici, roșii; răsură. /Orig. nec.

măcieș m. trandafir sălbatic care crește mai mult pe coline (Rosa canina). [Origină necunoscută].

măciéș (est) și măcéș (vest) m. (cp. cu ung. Mátyás, Mateĭ, și matyó, un fel de poamă). Trandafir sălbatic, cacadîr (rosa canina). Face florĭ galbene, albe și roșiatice cu 5 petale; fructele luĭ îs niște glóbule lungărețe roșiĭ care se coc spre ĭarnă. – În Vs. mecieș. – În județu Ĭașĭ e o diferență între măcieș și cacadîr. V. răsură, rujă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MĂCEȘ s. (BOT.; Rosa canina) trandafir sălbatic, (pop.) răsură, (reg.) cacadâr, mărăcine, rug, rujă, rujiță, sipică, (Ban.) scobituri (pl.).

MĂCEȘ s. v. moșmon, păducel.

MĂCEȘ s. (BOT.; Rosa canina) trandafir sălbatic, (pop.) răsură, (reg.) cacadîr, mărăcine, rug, rujă, rujiță, sipică, (Ban.) scobituri (pl.).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

măceș (măceși), s. m. – Trandafir-sălbatic (Rosa canina). – Var. măcieș. Megl. măceș. Origine îndoielnică. Poate dintr-un bg. mečeška (šipka), plantă. Arbustul se numește în bg. diva šipka „trandafir sălbatic”, dar cf. numele lat. și sp. Cf. și slov. macés(en) „zadă”. Alte explicații sînt insuficiente: de la mărăciniș (Crețu 345); din sb. mekuša „măr sau pară moale” (Cihac, II, 180), legat de măci; din mag. Mátyás „Matei”, ipoteză care nu explică megl. (Tiktin; Scriban). – Der. măceșe (var. măceașă), s. f. (fructul măceșului).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MĂCÉȘ (MĂCIÉȘ) s. m. Denumire dată speciilor spontane de plante din genul Rosa, familia rozaceelor, cu tulpini alungite grupate în tufe, ramificate, înalte până la 3 m, cu flori imparipenat-compuse, cu flori albe, roz sau galbene, solitare sau grupate câte 2-3 în inflorescențe și cu fructe achene păroase, mici, roșii; se mai numește trandafir de munte sau de pădure (R. canina, R. pendulina ș.a.). Sin. răsură1.

MĂCEȘU DE JOS, com. în jud. Dolj, situată în Câmpia Desnățui, pe malul de E al lacului Bistreț; 1.726 loc. (2000). Pescuit. Biserica Sf. Nicolae (1833), în satul Măceșu de Jos.

MĂCEȘU DE SUS, com. în jud. Dolj, situată în Câmpia Desnățui; 1.768 loc. (2000).

MĂCEȘ subst. 1. – b., 1383 (Glos); – pren. 1583 (Ac Bz 3). 2. Măceș sau Măciș (Dm; C Ștef).

Rosa canina L., « Măceș ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori de la roz la albe, odorante, grupate, cîte 1-3, diametru 5 cm, sepale penat-partite, după înflorire reflexe, ghimpi robuști. Stipele, de obicei, mai scurte decît pedunculii. Frunze cu foliole ovat-eliptice, pînă la 4 cm lungime, glabre sau, cel mult pe partea inferioară, puțin păroase. Arbust pînă la 3 m înălțime, cu ghimpi rigizi, lați la bază, recurbați la vîrf, cu tulpini, arcuite, lucioase, verzui. Fructe roșii, eliptice, pînă la 3 cm lungime.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂCÉȘ s. m. (Bot.; adesea la sg. cu sens colectiv) 1. Arbust spinos din familia rozaceelor, cu flori roșii, galbene sau roz, rar albe și cu fructele roșii, răsură, trandafir sălbatic, (regional) cacadîr, rug, rujă (Rosa canina) ; p. r e s t r. floarea acestui arbust. Nu culeg den spin smochine, nece den măceș struguri. N. TEST. (1648), 75r/20, cf. 57v/20. Să să facă garduri vii cu punere de tot soiul de spini, cum e porumbielul, spinul, măceșul. COD. SILV. 35. Pe colină, Măceșii par o florărie. MACEDONSKI, O. I, 159. Cu brîu de măcieș, m-o-ncins. SEVASTOS, N. 13. Din marea albă de zăpadă răsăreau pe alocuri tufe de măcieși singuratici. SĂM. VI, 884. Boschete de măcieș întindeau triumfale arcuri roze. ANGHEL, PR. 57. Privește. . . malul pe care se zbat în vînt cîțiva măceși. GALACTION, O. 169. Cîțiva mesteacăni și fagi subțiri, au crescut tîrziu, printre măcieși și tufe de porumbrică. C. PETRESCU, R. DR. 54. Frunza măcieșilor sticlește la soare. SADOVEANU, O. VII, 193. Miros de miriști coapte și de răzoare în care tocmai se scutură măceșii. STANCU, R. A. I, 216. Frunză verde măcieș, Mare groazâ-i sus, la Ieși. ALECSANDRI, P. P. 179. Frunză verde măciuieș, La portiță la cireș Iese Catincuța-n fes Și dă gură făr-de greș. ȘEZ. II, 223, cf. I, 75, 121, 176, II, 139, VIII, 28. Să nu pui rugi, măceși pe foc. ib. XII, 171, cf. XV, 12, 64, 88. De vîrful măceșilor l-am atîrnat. MAT. FOLK. 653. Foai verdi macieș, Drag Mń-o fos[t] drumu la leș, Șî călări și pi ĝos. VASILIU, C. 101. Dintr-un măcieș iese un trandafir. ZANNE, P. IX, 486. Ce e cu pană, Și nu-i cătană. Zgîrie, Și mîță nu e? E verde și nu e șopîrlă; Dinți are și gură n-are (Măceșul). GOROVEI, C. 219. ◊ F i g. Pentru leacurile din măceșii sînului tău Am înfruntat mînia lui Dumnezău. ARGHEZI, V. 248. 2. (Regional) Păducel (Crataegus Oxyacantha). Cf. BARCIANU, ALR SN III h 629. 3. (Rar) Moșmon (Mespilus germanica). Cf.TDRG. - Pl.:măceși.- Și:(regional) măciéș (pronunțat: -ci-eș), măciuiéș (pronunțat: -ciu- ieș), (rar) măciáș (COSTINESCU), (neobișnuit) măcíș (POLIZU) s. m. - Etimologia necunoscută.

Intrare: Maceș
Maceș nume propriu
nume propriu (I3)
  • Maceș
Intrare: Măceș
Măceș nume propriu
nume propriu (I3)
  • Măceș
Intrare: măceș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măceș
  • măceșul
  • măceșu‑
plural
  • măceși
  • măceșii
genitiv-dativ singular
  • măceș
  • măceșului
plural
  • măceși
  • măceșilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măcieș
  • măcieșul
  • măcieșu‑
plural
  • măcieși
  • măcieșii
genitiv-dativ singular
  • măcieș
  • măcieșului
plural
  • măcieși
  • măcieșilor
vocativ singular
plural
măciuieș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
măciș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
măciaș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

măceș, măceșisubstantiv masculin

  • 1. Gen de arbuști cu spini, cu flori roșii, trandafirii, galbene sau albe și cu fructe roșii; trandafir sălbatic, răsură, rug (Rosa). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Privighetoarea... bătea din cînd în cînd melodios în preajma mea, într-un măcieș bătrîn. SADOVEANU, N. F. 164. DLRLC
    • format_quote Boschete de măcieș întindeau triumfale arcuri roze. ANGHEL, PR. 57. DLRLC
    • format_quote E umed cimbrul pe colină, Măceșii par o florărie. MACEDONSKI, O. I 159. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.