5 intrări

62 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAȘINĂ, mașini, s. f. 1. Sistem tehnic alcătuit din piese cu mișcări determinate, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, mașinărie. ◊ Mașină-unealtă = mașină de lucru care prelucrează materiale prin operații mecanice. 2. Locomotivă. 3. Autovehicul, automobil. ◊ Compus: mașină-capcană = mașină cu încărcătură explozivă care este acționată prin telecomandă sau printr-un ceas special, folosită în atentate teroriste. 4. Sobă de bucătărie, care servește la pregătirea mâncării. 5. Fig. (De obicei urmat de determinări) Ansamblu de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). 6. Epitet dat unui om care lucrează mult și cu mișcări automate, mecanice. – Din fr. machine, germ. Maschine.

mași [At: CR (1832), 552/6 / V: (rar) in s, (reg) marș~, mărș~, măș~, mârșână, meș~, moș~, muș~ / Pl: ~ni / E: fr machine, ger Maschine] 1 Sistem tehnic de transformare a unei forme de energie în alta sau în lucra mecanic util. 2 (Prc) Dispozitiv. 3 (îc) ~-unealtă Mașină de lucra care prelucrează materiale prin operații mecanice. 4 (Spc) Automobil. 5 (Spc) Locomotivă. 6 (Spc; reg) Tren. 7 (Înv; șîs ~ de gătit) Sobă de bucătărie. 8 (Reg) Stomac. 9 Mașinărie (1). 10 (Reg) Fabrică. 11-12 (Fig) Ansamblu de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). 13 Om care lucrează mult și cu mișcări automate, mecanice. 14 (Reg) Chibrit 15 (Reg; if moșină) Bumbac de urzit.

MAȘINĂ, mașini, s. f. 1. Sistem tehnic alcătuit din piese cu mișcări determinate, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, mașinărie. ◊ Mașină-unealtă = mașină de lucru care prelucrează materiale prin operații mecanice. 2. Locomotivă. 3. Autovehicul, automobil. 4. Sobă de bucătărie, care servește la pregătirea mâncării. 5. Fig. (De obicei urmat de determinări) Ansamblu de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). 6. Epitet dat unui om care lucrează mult și cu mișcări automate, mecanice. – Din fr. machine, germ. Maschine.

MAȘINĂ, mașini, s. f. 1. Sistem tehnic alcătuit din piese cu mișcări determinate care transformă o formă de energie în energie mecanică a unor solide mobile sau invers. Scot fum negru mașinile cu coș înalt. STANCU, D. 215. ◊ Mașină de forță = mașină care cedează energie utilizabilă în tehnică numai după ce a mai fost supusă unei transformări. Mașină de lucru = mașină care transformă energie cedînd lucru mecanic folosit direct la prelucrarea sau la deplasarea unor obiecte. Mașină-unealtă = mașină de lucru care prelucrează materiale prin operații mecanice de așchiere, tăiere, forfecare etc. Îmbunătățirea calității mașinilor-unelte este strîns legată de o serie de măsuri tehnico-organizatorice. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2677. ◊ (Urmat de determinări arătînd forma de energie folosită) Mașină electrică. ◊ (Urmat de determinări arătînd operația la care e folosită) Nevasta lui Mogrea duruie la mașina de cusut. C. PETRESCU, Î.II 128. Mașină de gătit = instalație specială în bucătărie, pe care se gătește; plită. ◊ (Determinarea este subînțeleasă) Dosarul... s-a trecut la dactilografiat. Cu cine ai bătut la mașină, Marine? BARANGA, I. 205. Trecură în fugă peste rîndurile scrise de mașină. MIHALE, O. 478. Un manuscris transcris curat la mașină, ca un raport administrativ. C. PETRESCU, C. V. 23. ◊ (Urmat de determinări calitative) Lucrează tăcut și automat, ca o mașină de precizie. CAMIL PETRESCU, U. N. 399. Mașină infernală v. infernal. ◊ (Urmat de determinări arătînd domeniul în care este folosit sistemul) Mașini agricole. Fig. [Oamenii sovietici] au sfărîmat fioroasa mașină de război nazistă, au cîștigat cea mai mare victorie din toate timpurile. STANCU, U.R.S.S. 190. 2. Nume dat în mod curent cîtorva sisteme tehnice acționate prin motoare de diferite tipuri: a) locomotivă. Mașina fluieră, trenul urni din loc. PETRESCU, S. 41. Sosește trenul de la Tecuci și se oprește mașina chiar în dreptul ferestrei lui moș Gheorghe. SP. POPESCU, M. G. 34. Ne-am suit în vagon și: mînă, băiete! Mînă, băiete, adecă șuieră mașină! NEGRUZZI, S. I 324. b) batoză. Domnul Ivancea vrea să vii cu snopii de la cîmp drept la mașină. DUMITRIU, B. F. 24. Și am început să arunc la snopi în mașină. PREDA, Î. 22. c) automobil. Mă așteaptă la colț mașina lui văru-meu. PETRESCU, C. V. 73. M-am urcat într-o mașină de curse. SAHIA, U.R.S.S. 92. 3. (Popular) Mașinărie. (Fig.) S-a întors mașina lumii, cu voi viitorul trece; Noi sînteni iarăși trecutul, fără inimi, trist și rece. EMINESCU, O. I 35. – Variantă: mahi (KOGĂLNICEANU, S. 83) s. f.

MAȘI s.f. 1. Sistem tehnic format din piese cu anumite mișcări, care transformă o formă de energie în altă formă de energie; dispozitiv, aparat, instrument format din mai multe piese, care este pus în mișcare de o forță în scopul obținerii anumitor efecte. 2. Nume dat unor sisteme tehnice puse în mișcare prin diferite feluri de motoare: a) locomotivă; b) batoză; c) automobil. 3. (Pop.) Mașinărie; mecanism. [Var. machină s.f. / < fr. machine, cf. lat. machina].

MAȘI s. f. 1. sistem tehnic format din organe și mecanisme cu anumite mișcări, care transformă o formă de energie în alta. 2. sistem de mecanisme destinat determinării unor mărimi fizice. ◊ (p. restr.) dispozitiv, aparat, instrument. 3. automobil. ◊ locomotivă. ◊ batoză. (< fr. machine, germ. Maschine)

MAȘINĂ ~i f. 1) Sistem tehnic constând din piese ce funcționează coordonat, transformând o formă de energie în alta sau efectuând un lucru mecanic util. * ~-agricolă mașină folosită în agricultură. ~-unealtă mașină echipată cu scule pentru așchiere, forfecare, tăiere sau pentru deformare plastică. ~ electrică mașină care transformă energia electrică în energie mecanică și invers. ~ de calcul (sau de calculat) mijloc tehnic de mecanizare sau de automatizare a operațiilor de calcul și de prelucrare a informației, care poate fi acționat manual, electric sau electronic. 2) Orice mecanism (cu motor) sau dispozitiv, instrument (mecanic) ce efectuează un lucru util. ~ de spălat. ~ de cusut. ~ de scris. ~ de gătit. 3) Autovehicul pentru transportul de persoane și materiale; automobil. 4) Vehicul de cale ferată pentru remorcarea vagoanelor; locomotivă. 5) fig. Ansamblu complex de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). ~ de stat. [G.-D. mașinii] /<fr. machine, germ. Maschine

mașină f. 1. aparat, ce servă a pune în mișcare, a, ridica, a trage, a arunca ceva sau prin care se pune în activitate un agent natural, precum focul, aerul, apa; 2. orice instrument sau unealtă de care se servește industria; mașină infernală, aparat menit a produce o exploziune ucigașă; mașină animală, totalitatea organelor omului; mașina Statului, guvernul unei țări; 3. mecanism: s’a întors mașina lumii EM.; 4. fig. om fără voință sau energie: e o mașină 5. numele popular al automobilului. (= fr. machine).

*mașínă f., pl. ĭ (fr. machine, d. lat. máchina, care vine d. vgr. mehané, doric mahaná, mașină. V. machină). Aparat combinat p. a produce oare-care efecte: pin mașină se tinde din ce în ce să se înlocuĭască omu în industrie. Fig. Om din care poțĭ face ce vreĭ, manechin, marionetă. Mașină infernală, mașină destinată să explodeze ca să ucidă. Mașina animală, totalitatea organelor omuluĭ. Mașina statuluĭ, mecanizmu statuluĭ, modu cum e organizat și funcționează guvernu și serviciile unuĭ stat. Mașina lumiĭ, modu cum e compusă lumea. V. cusut și scris.

machină sf [At: IST. AM. 11V/I / V: mah~ / Pl: ~e / E: lat machina, rs махина, it macchina] 1 (Înv) Mașină (1). 2 Ansamblu de elemente care formează un tot unitar Si: sistem. 3 (Fig) Uneltire.

mașina vi [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) măș~ / Pzi: ~nez / E: fr machiner] (Rar) A băga intrigi Si: a complota, a unelti.

MAHI s. f. v. mașină.

MAȘINA, mașinez, vb. I. Intranz. (Rar) A unelti, a complota. Dară maică-sa n-au încetat nici acuma să mașineze împotriva ficiorului său! SBIERA, P. 29.

MAȘINA, mașinez, vb. I. Intranz. (Rar) A unelti, a complota. – Fr. machiner.

MAȘINA vb. I. tr. (Rar) A unelti, a complota. [< fr. machiner, cf. lat. machinari].

MAȘINA vb. tr. a unelti, a complota. (< fr. machiner)

avion-mași s. n.„O nouă formă de turism (Fly and Drive) avion-mașină, va fi organizată de Automobil Clubul Român, în colaborare cu TAROM și cu o serie de alte companii aviatice. În noua formulă de turism organizat, excursioniștii [...] vor avea la dispoziție mașini, fără șofer, pe aeroportul internațional Otopeni.” R.l. 29 I 71 p. 5 (din avion + mașină, după engl. Fly and Drive)

mașină-capca s. f. Mașină încărcată cu un exploziv care, de obicei, este acționat prin telecomandă sau printr-un ceas special ◊ „O mașină-capcană a explodat sâmbătă la New Delhi, producând moartea a 8 persoane.” R.l. 13 IX 93 p. 8. ◊ „Președintele Macedoniei a fost grav rănit ieri, la Skopje, de explozia unei mașini-capcană care a sărit în aer.” Ev.z. 4 X 95 p. 5; v. și R.lit. 29/94 p. 24 (din mașină + capcană, după fr. voiture-piégée; DMC 1969)

*máchină f., pl. ĭ și e (it. máchina și mácchina, mașină, lat. máchina. Turc. [d. it.] mákina. V. mașină, mecanic). Mașină de vînturat cerealele după ce aŭ fost treĭerate. – Și la Cant. máhină (d. lat.), mașină.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mași s. f., g.-d. art. mașinii; pl. mașini

mași s. f., g.-d. art. mașinii; pl. mașini

mași s. f., g.-d. art. mașinii; pl. mașini

mașină-capca s. f., g.-d. art. mașinii-capca; pl. mașini-capca

mașină-unealtă s. f., g.-d. art. mașinii-unelte; pl. mașini-unelte, art. mașinile-unelte

*mașină-capca s. f., g.-d. art. mașinii-capcană; pl. mașini-capca

mașină-unealtă s. f., g.-d. art. mașinii-unelte; pl. mașini-unelte

mașină-unealtă s. f., g.-d. art. mașinii-unelte; pl. mașini-unelte

mașină-unealtă, gen. mașinii-unelte, pl. mașini-unelte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MAȘI s. 1. v. automobil. 2. v. locomotivă. 3. mașină de calcul v. calculator. 4. mașină de cules v. monotaster. 5. aparat. (~ de bărbierit.) 6. sobă, (prin Transilv. și Olt.) plat, (Bucov., Transilv., Ban. și Olt.) șparhat. (~ de gătit.) 7. mașină de spirt v. spirtieră. 8. mașină infernală = bombă.

MAȘI s. v. batoză, chibrit, fabrică, mașinărie, mecanism, treierătoare, uzină.

mași s. v. BATOZĂ. CHIBRIT. FABRICĂ. MAȘINĂRIE. MECANISM. TREIERĂTOARE. UZINĂ.

MAȘI s. 1. automobil, (fam.) auto. (Umblă în ~.) 2. locomotivă, tren, (înv. și pop.) car de foc, (reg.) țug, (înv.) trăsură cu aburi. (~ unei garnituri feroviare.) 3. aparat. (~ de bărbierit.) 4. sobă, (prin Transilv. și Olt.) plat, (Bucov., Transilv., Ban. și Olt.) șparhat. (~ de gătit.) 5. mașină de spirt = spirtieră, lampă de spirt.

MAȘINA vb. v. complota, conjura, conspira, unelti.

mașina vb. v. COMPLOTA. CONJURA. CONSPIRA. UNELTI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mașină (mașini), s. f.1. Sistem tehnic. – 2. Automobil. – 3. Primus, spirtieră. – Var. (înv.) ma(c)hină. Mr. machină, megl. mașină. Fr. machine și anterior (sec. XVIII) din lat. machina.Der. mașinal (var. înv. machinal), adj. (mecanic), din fr. machinal; mașinalicește, adv., după fr. machinalement; mașinărie, s. f. (mecanism), din fr. machinerie; mașinist, s. m. (mecanic); mașinism, s. n. A mașina, vb., din fr. machiner este un galicism.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MAȘINĂ AERODINAMICĂ / ZBURĂTOARE, vehicul care se deplasează prin aer.

mașină de vânt (it. colifona; fr. éoliphone; germ. Windmaschine), pseudoinstrument alcătuit dintr-un cilindru mare de lemn care, prin rotirea cu ajutorul unui mâner, freacă o bucată de mătase sau tafta, întinsă pe un stativ de lemn. Se obțin sunete asemănătoare rafalelor de vânt, cu înălțimi și intensități variabile. M. a fost utilizată de R. Strauss în Don Quichotte de M. Ravel în Daphnis și Chloe, de R. Vaughan Williams în Simfonia Antarctica.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Mașină infernală – Pentru întîia oară în istorie această denumire a fost aplicată la Paris unui... butoi, în ziua de 24 decembrie 1800, cînd regaliștii au pus la cale un atentat împotriva primului consul Napoleon Bonaparte. Butoiul, plin cu artificii și proiectile, a fost așezat pe o căruță, la intrarea în strada Saint-Nicaise, pe unde Napoleon venea în mod obișnuit spre Tuileries. Explozia s-a produs cîteva secunde după trecerea lui Bonaparte. Opt persoane au fost omorîte și 40 de case avariate și incendiate. De atunci expresia de „mașină infernală” a fost atribuită tuturor armelor folosite în scopuri criminale. IST.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face mașina cuiva expr. (intl.) a face pe cineva să piardă într-un fel sau altul.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MAȘÍNĂ s. f. I. 1. Sistem tehnic de transformare a unei forme de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util; p. res.tr. dispozitiv, instrument, aparat. Cf. VALIAN, V., NEGULICI. Nu cruță ostinele și cheltuiele de a înzăstra... [tipografia] cu mașinile, uneltele și caracterele cele mai alese și mai frumoase (a. 1851). URiCARIUL, XIII, 342, cf. POLIZU. Are velniță cu mașină. NEGRUZZI, S. I, 199. A! Civilizare! Secol de progres și industrie, Ai mașini de aburi duse, și cu trăsnetul te joci. MACEDONSKI, O. I, 82. Inamicul lucrează tăcut și automat ca o mașină de precizie. CAMIL PETRESCU, U. N. 399. Se scoate din fabrică o mașină nouă. SAHIA, N. 30. Pírghia este cea mai simplă, mașină. ENC. TEHN. I, 225. Mașini cu mișcare alternativă. SOARE, MAȘ. 107. În filatura bumbacului normal, se utilizează, pentru torsul subțire, două feluri de mașini. IONESCU-MUSCEL, FIL. 212, cf. 214, 295. Mașina în economia socialistă reprezintă un mijloc puternic de ușurare a muncii, de ridicare a productivității. LUPTA DE CLASĂ, 1 952, nr. 4, 69. Îara noastră nu avea întreprinderi producătoare de mașini. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2 387. Cărbune de lemn mînă marșîna. ALR I 1672/18, cf. ALR II 4136/27, 53, 105, 141, 235, 6 705/551, A I 22, 26, III 16. ◊ (Mai ales la pl.) Mașină-unealtă = mașină de lucru care prelucrează materiale prin operații mecanice. Mașini-unelte pentru prelucrat lemnul, de dat la rindea, de frezat, de găurit, de ascuțit scule de tîmplărie. NICA, L. VAM. 152. Progresele realizate în ultimul timp în construcția mașinilor-unelte dau posibilitatea prelucrării foarte exacte a pieselor de cea mai mare precizie. IOANOVICI, TEHN. 6, cf. 136, 193, 230. ORBONAȘ, MEC. 63. Întreprinderile producătoare. . . utilate cu cel puțin 5 mașini-unelte. leg. ec. pl. 26. Îmbunătățirea calității mașinilor-unelte. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2677. ◊ (Urmat de determinări care indică domeniul în care este folosit sistemul tehnic) Mașini industriale pentru industria textilă. NICA, L. VAM. 151. Dezvoltarea industriei a creat posibilitatea de a se trimite la sate un mare număr de mașini agricole. SCÎNTEIA, 1 953, nr. 2 547, cf. ALR II 5107/64, 157, 316. ◊ (Urmat de determinări care indică operația efectuată și alcătuind, împreună cu determinarea, denumirea sistemului tehnic respectiv) În Bavaria s-au aflat o mașină (unealtă) de treirat, prin care într-un ceas se treiră 59 snopi. CR (1 832), 552/6, cf. BIANU, D. S. Mașini de tors. GOLOGAN, R. 30. Îndoirea se face la rece, cu ajutorul mașinii de îndoit. IOANOVICI, TEHN. 157. Mașinile de filetat sînt mașini de construcție specială. id. ib. 345. Nevasta lui Mogrea duruie la mașina de cusut. C. PETRESCU, Î. II, 128. Nu s-au gîndit să cumpere o mașină de tuns pentru copiii săraci, o mașină a școlii. I. BOTEZ, B. I, 150. Așteaptă. . . , îi porunci ea, aprinzînd mașina de spirt la care trebuia să încălzească bulionul de găină. TEODOREANU, M. II, 57. În timp ce Măndița înfierbîntase mașina, de călcat, el își lustruise pantofii galbeni. id. ib. 164. Majoritatea găurilor executate în atelier se fac la mașinile de găurit. ORBONAȘ, MEC. 239, cf. 216, 300. Mașină de stropit (sau de împietrit) vie. DS 188. Mașina de răsucit cu inelușe. IONESCU-MUSCEL, ȚES. 212. Mașina de spirt clocotea neîntrerupt, iar fumul țigărilor se amesteca cu aburul de cafea și alcool denaturai, învelind în cețuri pe locatar. CĂLINESCU, E. 180. Prindea volan unei fuste largi, încrețite, la mașina de cusut. STANCU, R. A. II, 100. Între timp, ca un huruit îndepărtat, se auzea din lăuntrul casei zgomotul mașinii de cusut. PREDA, M. 165, cf. ALRM SN I h 155, 156. Mașină de secerat. ALR SN I h 57. Mașină de vînturat. ALR I 925/708, cf. ALR SN I h 82. Mașină de măcinat (cafea, piper etc.). Cf. ALR I 709/77, 388, ALR II 3 978/260, 365. Mașină de zdrobit (sau de stors) struguri. Cf. ALR SN I h 232, 233, 235. Mașină de tăiat scînduri. ALR I 1850/59, cf. ALR II 6423/272, 325. Mașină de sapă. ALR SN I h 99, cf. A II 12. (Eliptic) Despărțirea semințelor din paie se face. . . prin baterea snopilor cu mașina. I. IONESCU, C. 182/27. Vă trimit o copie bătută la mașină. C. PETRESCU, Î. II, 49. A fost tuns pe scăunel cu mașina gospodăriei. ARGHEZI, C. J. 89. Am început să arunc la snopi în mașină. PREDA, Î. 22. Trecură în fugă peste rîndurile scrise de mașină. MIHALE, O. 478, cf. GRAIUL, I, 336, ALR I 921, 925, ALR II 3 387, 4 136, ALR SN I H 61, 72, 83, ALR SN II H 526, A I 20, 23, 35, 42. ♦ S p e c. Automobil. Era atît praf și larmă pe șosea, mai ales că mașini treceau necontenit, încît nu auzeam și nu vedeam nimic. CAMIL PETRESCU, p. 123. Mă așteaptă la colț mașina lui văru-meu. C. PETRESCU, C. V. 73, cf. id. Î. I, 20. M-am dus. . . pe șosea și am oprit o mașină. SEBASTIAN, T. 20, cf. 339. Dacă vreți vă trimit mașina să vă plimbați. TEODOREANU, M. II, 29. O doamnă blondă, tînără, s-a urcat la volan, și-n clipa următoare mașina s-a desprins, lină, din amorțirea ei. PAS, Z. I, 12. Or fi găsit cei de la comandament mașina în drum fără stăpîn. V. ROM. septembrie 1 954, 25. ♦ S p e c. Locomotivă. Mînă băiete, adecă, șuieră mașină! NEGRUZZI, S. I, 324. Un șuier ascuțit al mașinii vestea apropierea unei stații. SĂM. VI, 445. Sosește trenul de la Tecuci și se oprește mașina chiar în dreptul ferestrei lui Moș Gheorghe. SP. POPESCU, M. G. 34. Mașina fluieră, trenul urni din loc. C. PETRESCU, S. 40. Fumul mașinei, îndesit, tulbură noaptea. TEODOREANU, M. II, 207, cf. ȘEZ. VII, 187, BÎRLEA, C. P. 17, ALR III h 871. ** S p e c. (Regional) Tren. Cf. DENSUSIANU, Ț. H. 324. Bată-te focu moșînă, Cînd ești goală meri mai lină. ARH. FOLK. VI, 175, cf. ALR SN III h 867. ◊ Sobă (de bucătărie). Cf. CADE. Bucătăria mare e întunecată, cu mașinile răcite. DEMETRIUS, A. 40, cf. ALR II/I h 279. ♦ (Regional) Stomac (Niculițel-Tulcea). Cf. ALR I 124/684. 2. Mașinărie (1). Cf. POLIZU, BARCIANU, ALEXI, W., SCRIBAN, D., DM. 3. (Regional) Fabrică. În mahalaua Tătărașii, lîngă biserica sf. Dimitrie, s-au deschis o mașină unde se face fede, macaroane, steluțe. AR (1841), 2962/17, cf. L. ROM. 1 964, nr. 5, 458, 459, 460. 4. F i g. (De obicei cu determinări) Ansamblu de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). Mașina academică mergea în gol, cu unsoarea laudei de sine sau a elogierilor reciproce. CONTEMP. 1948, nr. 109, 7/1. Proletariatul, cucerind puterea, nu mai poate să se servească de vechea mașină de stat, instrument de asuprire sîngeroasâ in slujba claselor exploatatoare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2 563. Partidul chema pe toți patrioții să lupte cu arma în mînă împotriva mașinii de război fasciste, să saboteze producția de război. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV3. 536, cf. 630. 5. Epitet dat unui om care lucrează mult (și cu mișcări automate, mecanice). II. (Regional) 1. Chibrit. Sclipind ca niște capete de mașini. MARIAN, ap. CADE, cf. VAIDA. Bît di mașînă. ALR I 1610/87, cf. ALR II/I h 276. Aprindem o mașină. ALR II/I MN 128, 3 858/310, cf. 3 858/325, A I 12, 17, 20, 21, 22, 23, 31, 35, 36, LEXIC REG. 9, 20. 2. (În forma moșină) Bumbac de urzit (Cășeiu-Dej). CV 1 949, nr. 7, 34. Cînd facem pînză amestecată, urzim tăt un fir de moșină și unu de cînepă. ib. - Pl.: mașini. – Și: (rar) mașín (COSTINESCU) subst.; (regional) mășină, moșină, meșí (ALR SN II h 526, ib.III h 871), muși (ALR I 1610/266, 283, 345, A I 20), marșínă, mărșínă (ALR II 5 163/21, 95), mîrșînă (ALR SN II h 526) s. f.- Din fr. machine, germ. Maschine.

MACHINĂ s. f. (Învechit) 1. Mașină (I 1). Nu poate nime înțălege cu ce chip, fără agiutoriul a nici unii mahine, au putut a le scoate. IST. AM. 11v/l, cf. 61r/21. Era pus mai mare preste mahinele cetâței. ȘINCAI, HR. I, 113/22. Tot feliul de mahini de război. KOGĂLNICEANU, S. 83. Prima machină mișcată prin virtutea aburilor fu cea inventată la 1690. FILIMON, O. II, 55, cf. I, 365. Machină de vînturat. ALR I 925/618. ◊ F i g. Ei nu sînt alta fără o mahină, pe care o împinge cine cum îi place. BUDAI-DELEANU, Ț. 268. ♦ Ansamblu de elemente care formează un tot unitar; sistem. (F i g.) Acel minunat meșter carile au făcut... și toată mahina, adecă mulțimea acea minunată și pre împodobită a lumii. CRITIL, I/22. 2. F i g. Uneltire, intrigă. COSTINESCU. - Pl.: machine. – Și: máhină s. f. – Din lat. machina. Cf. rus. м а х и н а, it. macchina.

MAȘINA vb. I. Intranz. (Învechit) A face intrigi, a unelti, a complota. Cf. PONTBRIANT, D., ALEXI, W. Maică-sa n-au încetat nici acuma să mășineze împotriva ficiorului său! SBIERA, P. 29. - Prez. ind.: mașinez. – Și: (prin adaptare la sistemul fonetic popular) mășiná vb. I. – Din fr. machiner.

Intrare: mașină
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mași
  • mașina
plural
  • mașini
  • mașinile
genitiv-dativ singular
  • mașini
  • mașinii
plural
  • mașini
  • mașinilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • machi
  • machina
plural
  • machini
  • machinile
genitiv-dativ singular
  • machini
  • machinii
plural
  • machini
  • machinilor
vocativ singular
plural
moșină
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mârșână
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mășină
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mărșină
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mașin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
marșină
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mahi
  • mahina
plural
  • mahini
  • mahinile
genitiv-dativ singular
  • mahini
  • mahinii
plural
  • mahini
  • mahinilor
vocativ singular
plural
Intrare: mașina
verb (V201)
Surse flexiune: DLRM, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mașina
  • mașinare
  • mașinat
  • mașinatu‑
  • mașinând
  • mașinându‑
singular plural
  • mașinea
  • mașinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mașinez
(să)
  • mașinez
  • mașinam
  • mașinai
  • mașinasem
a II-a (tu)
  • mașinezi
(să)
  • mașinezi
  • mașinai
  • mașinași
  • mașinaseși
a III-a (el, ea)
  • mașinea
(să)
  • mașineze
  • mașina
  • mașină
  • mașinase
plural I (noi)
  • mașinăm
(să)
  • mașinăm
  • mașinam
  • mașinarăm
  • mașinaserăm
  • mașinasem
a II-a (voi)
  • mașinați
(să)
  • mașinați
  • mașinați
  • mașinarăți
  • mașinaserăți
  • mașinaseți
a III-a (ei, ele)
  • mașinea
(să)
  • mașineze
  • mașinau
  • mașina
  • mașinaseră
mășina
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mașină-capcană
mașină-capcană substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașină-capca
  • mașina-capca
plural
  • mașini-capca
  • mașinile-capca
genitiv-dativ singular
  • mașini-capca
  • mașinii-capca
plural
  • mașini-capca
  • mașinilor-capca
vocativ singular
plural
Intrare: mașină-oră
mașină-oră substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașină-o
  • mașină-ora
plural
  • mașină-ore
  • mașină-orele
genitiv-dativ singular
  • mașină-o
  • mașină-ora
plural
  • mașină-ore
  • mașină-orele
vocativ singular
plural
Intrare: mașină-unealtă
mașină-unealtă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașină-unealtă
  • mașina-unealtă
plural
  • mașini-unelte
  • mașinile-unelte
genitiv-dativ singular
  • mașini-unelte
  • mașinii-unelte
plural
  • mașini-unelte
  • mașinilor-unelte
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mași, mașinisubstantiv feminin

  • 1. Sistem tehnic alcătuit din piese cu mișcări determinate, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    diminutive: mașinuță
    • format_quote Scot fum negru mașinile cu coș înalt. STANCU, D. 215. DLRLC
    • format_quote Mașină electrică. Mașini agricole. DLRLC
    • format_quote Nevasta lui Mogrea duruie la mașina de cusut. C. PETRESCU, Î.II 128. DLRLC
    • format_quote Dosarul... s-a trecut la dactilografiat. Cu cine ai bătut la mașină, Marine? BARANGA, I. 205. DLRLC
    • format_quote Trecură în fugă peste rîndurile scrise de mașină. MIHALE, O. 478. DLRLC
    • format_quote Un manuscris transcris curat la mașină, ca un raport administrativ. C. PETRESCU, C. V. 23. DLRLC
    • format_quote Lucrează tăcut și automat, ca o mașină de precizie. CAMIL PETRESCU, U. N. 399. DLRLC
    • 1.1. Mașină de forță = mașină care cedează energie utilizabilă în tehnică numai după ce a mai fost supusă unei transformări. DLRLC
    • 1.2. Mașină de lucru = mașină care transformă energie cedând lucru mecanic folosit direct la prelucrarea sau la deplasarea unor obiecte. DLRLC
    • 1.3. Mașină infernală. DLRLC
    • 1.4. prin restricție Aparat, dispozitiv, instrument, mașinărie, mecanism. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote figurat S-a întors mașina lumii, cu voi viitorul trece; Noi sîntem iarăși trecutul, fără inimi, trist și rece. EMINESCU, O. I 35. DLRLC
  • 2. Locomotivă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: locomotivă
    • format_quote Mașina fluieră, trenul urni din loc. PETRESCU, S. 41. DLRLC
    • format_quote Sosește trenul de la Tecuci și se oprește mașina chiar în dreptul ferestrei lui moș Gheorghe. SP. POPESCU, M. G. 34. DLRLC
    • format_quote Ne-am suit în vagon și: mînă, băiete! Mînă, băiete, adecă șuieră mașină! NEGRUZZI, S. I 324. DLRLC
  • 3. Batoză. DLRLC DN
    sinonime: batoză
    • format_quote Domnul Ivancea vrea să vii cu snopii de la cîmp drept la mașină. DUMITRIU, B. F. 24. DLRLC
    • format_quote Și am început să arunc la snopi în mașină. PREDA, Î. 22. DLRLC
  • 4. Automobil, autovehicul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Mă așteaptă la colț mașina lui văru-meu. PETRESCU, C. V. 73. DLRLC
    • format_quote M-am urcat într-o mașină de curse. SAHIA, U.R.S.S. 92. DLRLC
  • 5. Sobă de bucătărie, care servește la pregătirea mâncării. DEX '09 DEX '98
    • 5.1. Mașină de gătit = instalație specială în bucătărie, pe care se gătește. DLRLC
      sinonime: plită
  • 6. figurat (De obicei urmat de determinări) Ansamblu de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). DEX '09 DEX '98
    • format_quote [Oamenii sovietici] au sfărîmat fioroasa mașină de război nazistă, au cîștigat cea mai mare victorie din toate timpurile, STANCU, U.R.S.S. 190. DLRLC
  • 7. Epitet dat unui om care lucrează mult și cu mișcări automate, mecanice. DEX '09 DEX '98
etimologie:

mașina, mașinezverb

  • 1. rar Complota, conjura, conspira, unelti. DLRLC
    • format_quote Dară maică-sa n-au încetat nici acuma să mașineze împotriva ficiorului său! SBIERA, P. 29. DLRLC
etimologie:

mașină-capcană, mașini-capcasubstantiv feminin

  • 1. Mașină cu încărcătură explozivă care este acționată prin telecomandă sau printr-un ceas special, folosită în atentate teroriste. DEX '09

mașină-unealtă, mașini-uneltesubstantiv feminin

  • 1. Mașină de lucru care prelucrează materiale prin operații mecanice. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Îmbunătățirea calității mașinilor-unelte este strîns legată de o serie de măsuri tehnico-organizatorice. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2677. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic