MĂSCUÍ, măscuiesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se masca. – Mască + suf. -ui.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

măscuí, măscuiésc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se sulemeni, a se machia. 2. a-și pune masca, a se masca.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

măscuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. măscuiésc, imperf. 3 sg. măscuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. măscuiáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink